Mircea Miclea despre sistemul finlandez de educație și cel românesc

Rezultatele testelor PISA 2015 arată că Finlanda este pe locul 5 din 70 de țări și economii studiate, în timp ce România este pe locul 48. Clujeanul Mircea Miclea a explicat pentru edupedu.ro ce are Finlanda valoros în educație și care sunt problemele de care țara noastră s-ar putea lovi în cazul în care acest sistem ar fi aplicat.

Ce are în plus sistemul finlandez

Profesorii sunt mai bine pregătiți, dar și mai respectați, iar formarea lor este una riguroasă.

 “Finlanda are o formare a profesorului la nivel de masterat, nu la nivel de licență cum e la noi, acum. În viziunea doamnei Andronescu, din nou se introduce masteratul didactic, care este însă deja în lege. Deci reciclează din nou, sub forma unui principiu general, o soluție care este un paragraf de lege în care se descrie totul exact și care este în vigoare. După cum spuneam, viitorul putea începe acum 8 ani”, a explicat Miclea.

În Finlanda, cadrul didactic are parte de o formare foarte riguroasă. De asemenea, dascălii au un statut social înalt și sunt respectați, motiv pentru care și salarizarea este foarte bună.

„La noi, salarizarea profesorilor la intrare este extrem de redusă. La noi, au salarii foarte mari profesorii la final de carieră și foarte reduse la intrarea în carieră și atunci nu încurajezi intrarea. Salariul minim brut în Finlanda, deci salariul de intrare practic, reprezintă 92,1% din PIB-ul per capita. La maxim reprezintă 119,8% din PIB. În România, salariul minim reprezintă 47% din PIB, iar la ieșire reprezintă 125% din PIB. Asta îți arată foarte clar: noi încurajăm să vină oamenii să facă meseria de profesor sau nu? Uite, finlandezii încurajează. De ce? Pentru că de la început salariul lor este 92,1% din PIB-ul per capita și crește, pe măsură ce trec anii, dar crește la 119,8%. La noi, la intrare salariul e 47%, deci toată lumea fuge. De ce: e fraier să vină să aibă un salariu care reprezintă 47% din PIB-ul per capita? Deci ei stimulează intrarea în sistem, noi nu stimulăm deloc intrarea în sistem și stimulăm mai degrabă rămânerea în sistem, până nu mai poți. Diferența e enormă între salariul de intrare și final”, a spus fostul ministru.

Pe lângă problema lipsei unei programe structurate există și problema cadrelor didactice slab pregătite.

Psihologul a adăugat că ar fi posibilă o implementare a sistemului finlandez în România, dacă preluarea ar fi reflexivă, adaptativă și nu mecanică.

Ce merită menținut din sistemul românesc de învățământ?

Mircea Miclea a mărturisit că există și părți bune ale sistemului educațional românesc, care merită să fie păstrate.

„Sunt multe lucruri care merită menținute, din sistemul românesc de învățământ. Așa cum este acum sistemul, cu clasa pregătitoare și evaluarea după fiecare ciclu curricular la clasele a II-a, a IV-a, a VI-a și a IX-a – ar fi trebuit să fie, este unul foarte bine-venit, pentru că este exact evaluarea formativă pe care tu o poți utiliza pentru a corecta din timp deficiențele de învățare ale elevilor. Se fac evaluările, dar rezultatele la aceste evaluări  nu sunt utilizate pentru remedierea deficiențelor, ci sunt ascunse. […] Sunt prezentate și la nivel de minister atât de vag, că nimeni nu știe ce să facă cu ele. Iar profesorii, la nivel de clasă, le spun părinților: domne’, nu le luați în calcul, că nu au nicio valoare. Ăsta e un lucru care merită să rămână”, a explicat fostul ministru.