Trei ziaristi au fost ucisi, simbata, in incidente separate. Ziarista rusoaica Anna Politkovskaya, celebra pentru o serie de articole ce condamnau razboiul din Cecenia si pentru editorialele sale critice la adresa actualului presedinte rus, Vladimir Putin, a fost asasinata chiar in blocul unde locuia, la Moscova. Trupul ei a fost gasit de vecini in lift, iar alaturi se afla un pistol si patru cartuse goale. In perioada in care a lucrat in Cecenia ca jurnalist de razboi, Politkovskaya a intrat in conflict cu oamenii politici de la Moscova si cu serviciile secrete, din cauza materialelor publicate. Ea a relatat despre abuzurile militarilor rusi in Cecenia impotriva populatiei civile. Oficialii SUA s-au declarat socati de asasinarea ei si au cerut Moscovei sa gaseasca vinovatii si sa ii aduca in fata Justitiei. Anna Politkovskaia a recunoscut, in repetate rinduri, ca a primit amenintari cu moartea. In ultimii 6 ani, 12 jurnalisti au fost asasinati in Rusia, in conditiile in care crimele platite si comandate au devenit o obisnuinta la Moscova, dupa 1991. Jurnalistul american Paul Klebnikov a fost ucis in 2004 - el edita versiunea rusa a revistei „Forbes" si a fost impuscat de patru ori cind isi parasea biroul din centrul Moscovei, in iulie 2004. Ucigasii sai nu au fost gasiti nici pina acum. Tot simbata, doi ziaristi de la postul de radio Deutsche Welle au fost ucisi in nordul Afganistanului. Ei au fost impuscati de indivizi neidentificati.  

Motiunea interpretabilaDupa discutiile cu liderii din tara, presedintele PSD, Mircea Geoana, a anuntat ca in 9 decembrie anul acesta va avea loc un Congres extraordinar al social-democratilor, care sa modifice actualul statut al partidului. Geoana sustine ca PSD va intra intr-o faza mult mai radicala decit pina acum, motiv pentru care va depune si o motiune de cenzura la adresa Guvernului, cel mai probabil pe probleme ale cetatenilor. Parerea social-democratilor este ca actualul guvern lucreaza ineficient, dar exista si lideri care considera ca introducerea unei motiuni de cenzura ar putea alimenta zvonurile unei intelegeri intre PSD si PD pentru grabirea alegerilor anticipate. Tocmai din acest motiv, spun surse din partid, se poate ajunge la varianta unor motiuni simple care sa vizeze ministri, nu intreg Guvernul, iar doi dintre cei vizati sa fie chiar democratii Radu Berceanu de la Transporturi si Vasile Blaga de la Administratie si Interne.Mandatul, problema prioritaraDaca in privinta motiunii decizia nu este clara, in ceea ce priveste „calendarul" actiunilor PSD s-a decis ca, in 12 octombrie, social-democratii sa inceapa o campanie de impartire de fluturasi in tara, in care va fi specificata pozitia PSD fata de actuala coalitie. Iar in 3 noiembrie, va avea loc Consiliul National unde vor fi stabilite oferta politica a partidului si directiile de actiune. Liderii PSD sustin ca vor modificarea statutului pentru a inlatura discrepantele intre mandatul presedintelui partidului, de doi ani in prezent, si cel al sefilor de organizatii judetene, care a ramas de patru ani. Modificarea de statut ar prelungi durata mandatului liderului social-democrat la patru ani, asa cum era inainte de congresul din 2005. Mircea Geoana neaga ca ar fi facut aceasta propunere pentru a-si consolida pozitia in fruntea PSD pentru inca doi ani. „Nu dorim sa mai avem congrese in care sa modificam statutul partidului sau sa facem alegeri pentru membrii lui. Acesta nu e un subterfugiu ca eu sa ramin in functie", a declarat acesta.Alegeri la tineretDiscutiile liderilor PSD au atacat si tema plecarilor tot mai dese a membrilor sau fostilor membri ai partidului catre Partidul Conservator. Dupa inscrierea lui Dan Ioan Popescu in PC, numele fostului presedinte PSD, Adrian Nastase, s-a vehiculat drept „urmatorul pe lista", in conditiile in care i s-ar oferi o inalta pozitie de conducere de la inscriere. Totodata, liderii social-democrati au mai avut o problema pe lista: alegerea noului presedinte al tinerilor din partid, care va avea loc la congresul acestora din luna noiembrie a acestui an. Viitorul sef al TSD il va inlocui pe Victor Ponta, care nu mai poate candida pentru un nou mandat, deoarece a depasit 35 de ani, virsta maxima pina la care poate face parte din rindul tinerilor PSD. Postul este disputat, in acest moment, de Nicolae Banicioiu si Claudiu Manda. La un moment dat, s-a vehiculat si numele Dacianei Sirbu ca posibil candidat, dar aceasta a renuntat, ulterior, sa mai emita pretentii la functia din fruntea tinerilor social-democrati.

¤ Subventii mai mari la irigatiiMinisterul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale va acorda o subventie de 390 de lei/ha pentru acoperirea cheltuielilor necesare activitatii de irigatii in sezonul anului 2007. Comparativ cu anul 2006, cuantumul subventiei este mai mare cu 30%. Contributiile pentru 2007 pe care trebuie sa le plateasca organizatiile utilizatorilor de apa pentru irigatii au ramas aceleasi ca pentru anul 2006, respectiv 20% din tariful anual de intretinere si 10% din tariful de livrare a apei de irigatii. (D. E.)¤ Carta alba a IMM-urilorA patra editie a Cartei albe a IMM-urilor din Romania a fost lansata in versiunile in limbile engleza, franceza, germana si spaniola. Lucrarea prezinta principalele elemente necesare valorificarii potentialului economic si social al IMM-urilor, in scopul transformarii acestora in propulsorul integrarii economiei Romaniei in cea a Uniunii Europene. (M. C.)

Compania Terapia Ranbaxy are un nou director general, Consiliul de Administratie anuntind numirea lui Dragos Damian in aceasta functie. Acesta va lua locul lui Peter Burema, care a condus, timp de 100 de zile, procesul de integrare a celor doua companii. Noul director general si-a stabilit deja prioritatile pentru viitorul apropiat: consolidarea echipei comerciale, modernizarea si alinierea intregii activitati a companiei, transformarea acesteia intr-o platforma pentru piata farmaceutica romaneasca, dar si pentru alte piete farmaceutice din UE.Ranbaxy Laboratories Ltd. a anuntat in luna iunie a acestui an incheierea procesului de achizitie a 96,7% din actiunile producatorului clujean de generice, Terapia SA, prin subsidiara Ranbaxy Netherlands BV.

Un proiect de lege propus de Camera de Comert Imobiliar a Romaniei (CCIR) le impune agentilor si consultantilor imobiliari sa faca dovada experientei in domeniu sau a absolvirii unor cursuri de specializare, pentru a fi brevetati.Astfel, in cazul agentilor imobiliari, acestia vor trebui sa aiba experienta de un an in domeniu sau sa absolve un curs intr-o institutie abilitata de CCIR. In privinta consultantilor imobiliari, acestia trebuie sa aiba o experienta de cel putin trei ani in afaceri imobiliare sau in domeniile economic, financiar, bancar, sociologic, statistica, urbanism sau juridic. Pe linga acestea, ei trebuie sa faca si dovada absolvirii unor cursuri in domeniul imobiliar.O alta noutate a legii propuse de Camera de Comert Imobiliar a Romaniei este aceea ca agentiile imobiliare nu vor mai putea efectua tranzactii folosind informatii care nu sint publice, referitoare la proprietari sau proprietati, care ar putea influenta negativ pretul sau decizia unui investitor. In plus, societatile de intermediere imobiliara si consultantii imobiliari vor trebui sa pastreze secretul asupra operatiunilor clientilor acestora.Proiectul de lege ar putea fi inaintat Parlamentului in prima parte a anului viitor.  

Am ajuns la aproape 8,5 milioane de carduri bancare valide, aflate in circulatie. Sau, altfel spus, indicatorul numar de carduri la mia de locuitori a ajuns la 320. Capitala si judetul Cluj au cele mai multe carduri emise la nivel national.Peste 440.000 de carduri la ClujDesi, in ultimii 2 ani, numarul de carduri a crescut cu peste 3 milioane, media anuala a numarului de tranzactii continua sa se mentina sub 20, arata datele centralizate de Banca Nationala a Romaniei (BNR). Fata de 5.270.184 de carduri care circulau pe piata in august 2004, la sfirsitul lunii august 2006 se ajunsese la 8.476.052 de instrumente electronice de plata.In Bucuresti se emisesera, acum 2 ani, 1.065.786 de carduri, iar in prezent, numarul acestora s-a dublat, atingind 2.089.819 bucati. La distanta mare de capitala, judetul Cluj venea, acum 2 ani, cu 279.603 carduri, iar acum a ajuns la 443.705, pastrind acelasi loc 2 la nivel national.Cehii - putini, dar mari amatori de carduriDesi evolutia numarului de carduri in ultimii 2 ani este spectaculoasa, piata cardurilor este departe de a fi considerata saturata, considera analistii de la No-Cash. La sfirsitul anului 2004, datele centralizate de Banca Centrala Europeana relevau faptul ca Republica Ceha, cu o populatie pe jumatate cit a Romaniei si cu 50% mai putine sedii bancare, avea de doua ori mai multe carduri in circulatie decit noi. Iar Ungaria, cu o populatie tot de doua ori mai mica decit Romania, ne depasise cu peste un milion de carduri.

Eu sint un „golan" - prima mea „conferinta de presa" cu Ion Iliescu am avut-o prin luna aprilie a anului 1990 („anii cei mai normali politic", dupa cum i-a definit ex-presedintele), pe platoul din fata Salii Sporturilor de la Cluj, cind el si multimea care mustea de dragoste fata de el proclamau viitorul pe o parte a Somesului, iar jurnalistii de la „o anumita parte a presei" ii sorbeau „intelepciunea" de pe cealalta parte a riului. Imaginea de „normalitate politica" era evidenta: citeva sute de fani de-ai iliciului se straduiau sa raspunda intrebarilor presei neaservite cu o ploaie de bolovani azvirlita peste riu. Si, desi vedeau ca nu pot sa arunce dincolo de jumatatea riului, s-au straduit timp de un ceas, intr-un elan de nestavilit, sa tina tirul constant.Faceti si dumneavoastra urmatorul exercitiu mintal - raspundeti-va, cit de sincer puteti, la urmatoarea succesiune de intrebari: Cine este Ion Iliescu?; Cine este Adrian Nastase?; Cine este Traian Basescu?Eu raspund asa: un kaghebist, un arogant si un om (cam din topor) care incearca sa se desprinda de trecutul comunist, dar nu prea este lasat pentru ca pe majoritatea criticilor sai ii doboara „educatia" socialista-multilateral-dezvoltata.Ce ar fi fost Romania azi - cu o lege a lustratiei aprobata si sustinuta in 1990? (sa stea securistii de-alde Priboi si activistii de-alde Cozminca pe creanga lor si sa faca „ciocu' mic" timp de 5 ani; sa nu se fi privatizat dubios, sa nu fi venit minerii, sa nu se fi infiltrat cu informatori si ofiteri sub acoperire partidele de opozitie si redactiile ziarelor, sa nu ne fi spart capetele cu maghiarii la Tirgu Mures, sa nu se fi devalizat Bancorex-ul, sa nu fi fost FNI-ul, Caritas-ul, SAFI-ul, Berevoiesti si intreg sirul de „victorii" ale lui Iliescu si gasca asupra bietei Romanii...)La sfirsitul saptaminii trecute, presedintele Traian Basescu a fost auzit pronuntind un cuvint jignitor privind chiar persoana care sustine ca l-a auzit. Un jurnalist ar fi fost gratulat cu apelativul de „gaozar", pe care si l-a asumat, prin afisare pe piept, citeva ore mai tirziu - la fel cum zecile de mii de protestatari din Piata Universitatii, in mai-iunie 1990, si-au lipit pe piept apelativul „golan" cu care fusesera gratulati de catre presedintele Ion Iliescu. Chiar daca diferenta este imensa (spre deosebire de actualul presedinte, care ar fi afirmat ce i se reproseaza intr-o discutie privata ce n-ar fi trebuit sa ajunga decit la urechile celor carora li se adresa, Iliescu a facut in public afirmatia cu „golanii", special pentru a fi auzita, nu atit de catre cei vizati, cit de „opinia publica" careia i se cerea astfel sa ia atitudine impotriva celor care nu lasa guvernul si presedintele „sa munceasca in liniste"), jignirea, daca a existat, este impardonabila.Totusi: „gaozar" sau „gazetar" - ce cuvint a pronuntat presedintele? Pentru ca, un sondaj de opinie ad-hoc, lansat pe forum de un ziar central, crediteaza, cu o majoritate care ar trebui sa ne dea de gindit (46,32%), ca incidentul este o „inventie a presei". 

Adevarul doare mai tare decit mediocritatea. Iar cind adevarul vizeaza mediocritatea dintr-un mediu precum cel universitar, atunci el doare si mai tare. Departe de topul primelor 500 de universitati din lume, institutiile de invatamint superior din Romania se complac in academismele comode si in relativismele ieftine care insotesc discursurile si la deschiderile de an, si la decernari de premii si distinctii, si cu prilejul lansarii diferitelor lansari de carte. Numai ca evaluatorii topului nu se iau dupa discursuri de fatada, ci dupa criterii coerente cum ar fi calitatea invatamintului, calitatea facultatilor, rezultatele in cercetare si infrastructura sau premii prestigioase - premii Nobel, bunaoara, obtinute de profesorii care predau in cadrul institutiilor respective, numarul de publicatii pe care le gireaza, numarul de articole publicate in reviste internationale de prestigiu. De aceea nu prindem „Top 500"! Altfel, daca s-ar fi luat dupa orgolii sau dupa narcisisme, macar trei universitati clujene - UBB-ul cu siguranta - ar fi prins, cred, „Top 100".Monitorul va propune azi o anatomie a mediocritatii invatamintului universitar romanesc si, implicit, a celui clujean, unul foarte bine cotat in topul national. Oameni care - majoritarea foarte tineri - au absolvit o universitate la Cluj-Napoca, dar care au avut si unul sau mai multe stagii de pregatire la universitati cu nume sonore in elita academica mondiala compara in Monitorul nivelul institutiilor noastre de invatamint superior cu nivelul universitatilor din Japonia, din Coreea de Sud, din Rusia, din Austria, Franta, Canada sau Statele Unite ale Americii. Sint concluzii inconfortabile. Adevaruri care i-ar putea durea pe multi universitari clujeni mai mult decit mediocritatea universitatilor pe care le reprezinta. 

Pretul local de referinta pentru energia termica furnizata populatiei va fi supus spre aprobare Consiliului Local Cluj-Napoca , in sedinta ordinara de miine. Pretul local de referinta stabilit de ANRE pentru municipiu este de 114,18 lei/Gcal, mai mare decit pretul national de referinta, care este de 107,5 lei/Gcal. In marile orase, valoarea medie a preturilor locale stabilite de ANRE este intre 130 de lei/Gcal si 150 de lei/Gcal, cu cca 20-40% mai mari fata de pretul national de referinta.

In cadrul unei intilniri de luna trecuta intre reprezentantii Camerei Taximetristilor Cluj si reprezentantii primariei, s-au discutat probleme legate de numarul de autorizatii aprobate, de modalitatea suspendarii acestora si, in special, de oportunitatea identificarii de noi standuri de taximetrie pe raza municipiului Cluj-Napoca. In urma acestor discutii, corelate si cu solicitarea scrisa a reprezentantilor Camerei Taximetristilor, a fost redactat un proiect de hotarire care propune suspendarea activitatii de autorizare a taximetriei, inclusiv in cazul prelungirii autorizatiilor taxi cu valabilitate de 1 an. Potrivit proiectului de hotarire, acest interval de timp ar fi util pentru realizarea unui studiu de circulatie, precum si pentru identificarea si amenajarea de noi standuri de taximetrie in oras. Pina in prezent, au fost intocmite 3.214 autorizatii de taximetrie, din care au fost vizate pe anul in curs 981, incasindu-se la bugetul local suma totala de 889.050 RON.

Piata Mihai Viteazul din Cluj-Napoca a gazduit la sfirsitul saptaminii trecute Caravana Memoriei. Astfel, incepind de la ora 8 dimineata, specialistii Societatii Romane de Alzheimer le-au dat sfaturi clujenilor care au dorit sa afle cum pot sa-si pastreze mintea tinara si cum pot depista din timp simptomele pierderii precoce de memorie.Caravana Memoriei face parte din campania „Sa nu-i uitam pe cei care uita!", care se va desfasura in urmatoarele 6 luni la nivel national. Potrivit organizatorilor, rolul acestei campanii este acela de a educa publicul roman cu privire la boala Alzheimer si de a reduce teama pacientilor de a se prezenta cit mai timpuriu la medic.Pe linga Cluj-Napoca, orasele in care va ajunge Caravana Memoriei sint Craiova, Constanta, Iasi, Tirgu-Mures si Bucuresti. Planul de informare si educare al campaniei „Sa nu-i uitam pe cei ce uita!" cuprinde o campanie media, tiparirea si distribuirea de materiale informative si o linie telefonica gratuita de tip TelVerde. Astfel, la numarul 0800.88.44.22, cei interesati pot primi informatii despre cel mai apropiat centru de diagnostic si tratament al bolii Alzheimer. Mai mult, site-ul Societatii Romane de Alzheimer www.alz.ro ofera in permanenta informatii complete si actualizate pentru cei interesati.„In Romania, estimam ca numarul total al celor care sufera de aceasta boala este in jurul cifrei de 150.000, iar dintre acestia mai putin de 10% beneficiaza de tratament", a declarat dr. Catalina Tudose, presedintele Societatii Romane de Alzheimer. Boala Alzheimer este o boala progresiva, incurabila, care distruge treptat celulele neuronale, iar pacientii afectati incep sa aiba probleme de memorie si tulburari comportamentale. 

Zilele trecute, a avut loc, la Cluj-Napoca, o intilnire a specialistilor zonali in criminalistica din sapte judete: Cluj, Alba, Salaj, Bistrita, Bihor, Maramures si Satu Mare. Motivele principale ale  intilnirii, desfasurate in Aula Universitatii „Bogdan-Voda", au fost perspectivele de dezvoltare a activitatilor proprii de laborator si cresterea rolului ofiterilor psihologi in perspectiva integrarii europene. Din mai 2005, Institutul de Criminalistica din Inspectoratul General al Politiei Romane (IGPR) a devenit membru cu drepturi depline al Retelei Europene a Institutelor de Criminalistica (ENFSI). „Investitiile in acest domeniu au fost numeroase, iar in acest moment orice raport de expertiza criminalistica realizat la nivelul inspectoratelor de politie din tara se ridica la valoarea celor realizate in statele membre UE", a declarat inspector Raluca Seucan, purtator de cuvint al Inspectoratului de Politie Judetean (IPJ) Cluj.Intilnirea de la Cluj-Napoca a apelat la metode de cercetare la fata locului, s-au realizat de catre specialistii prezenti expertize de texte si s-au facut testari la detectorul de minciuni (poligraf). „Specializarea criminalisticii se bazeaza tocmai pe astfel de grupuri de lucru, pentru compatibilizarea metodelor de lucru cu cele din Uniunea Europeana, precum si pentru cresterea gradului de profesionalizare si specializare pe domenii distincte", se arata intr un comunicat remis de IPJ Cluj. Criminalistii au probat la Cluj si ultimele aparaturi in domeniu achizitionate de catre IPJ Cluj. 

Doar la cazurile graveIncepind de azi, de la ora 7, si pina lunea viitoare la aceeasi ora, avocatii din intreaga tara protesteaza pentru situatia ce treneaza de mai multi ani in justitia romaneasca, referitoare la tolerarea de catre Parchete si Instante a avocatilor care fac parte din alte barouri decit cele traditionale. La Cluj, situatia se prezinta putin mai bine decit in alte judete, deoarece „decanul" si „prodecanul" baroului paralel, respectiv Marcel Holunga si Tiberiu Kovacs, au fost trimisi in judecata saptamina trecuta de catre Parchetul de pe linga Judecatoria Cluj pentru savirsirea infractiunii de exercitare a profesiei de avocat fara drept. Tocmai de aceea, la nivelul Baroului Cluj s-a luat decizia ca protestul sa aiba o forma mai blinda. Astfel, avocatii vor intra in salile de judecata, exceptie facind doar cauzele din oficiu civile si cele cu infractiuni mai putin grave. In alte parti, insa, toate cauzele vor fi aminate in aceasta saptamina.Activitatea judecatoreasca va fi afectata„Trimiterea in judecata a lui Holunga si a lui Kovacs este un pas foarte mic spre normalitate, insa, cu o floare nu se face primavara", a declarat avocatul Mirel Ionescu, purtatorul de cuvint al Baroului Cluj. Cei peste 500 de membri ai baroului vor respecta conditiile protestului, iar daca nu, nerespectarea acestei obligatii va fi considerata abatere. Asta deoarece forma de protest este o rezolutie a Congresului Avocatilor din Romania din luna iunie a acestui an si trebuie respectata. La Bucuresti, de exemplu, „spargatorii de greva" vor fi cercetati de comisia de disciplina, masurile luate in cazul lor putind ajunge pina la excluderea din Barou.Magistratii clujeni sustin demersul avocatilor, chiar daca protestul va afecta activitatea judecatoreasca. „O sa ne descurcam, nu avem ce face. Speram sa nu avem situatii deosebite saptamina aceasta", a mentionat purtatorul de cuvint al Parchetului de pe linga Tribunalul Cluj, judecatoarea Violeta Treistaru, care a recunoscut ca si ei au avut probleme cu acesti „pseudo-avocati" in trecut, deci situatia trebuie rezolvata.Deputatul Buda sustine protestul avocatilorDeputatul PD de Cluj, Daniel Buda, membru in Comisia Juridica a Camerei, sustine protestul avocatilor din Romania fata de activitatea ilegala a barourilor paralele, considerind protestul pe deplin intemeiat si justificat. In opinia sa, ilegalitatea activitatii barourilor paralele este un fapt de necontestat si de aceea solicita Ministerului Justitiei sa ia masurile necesare pentru a pune capat practicarii ilegale a profesiei de avocat: „Exercitarea ilegala a profesiei de avocat este tot atit de grava ca exercitarea ilegala a profesiei de medic".

Din pacate, competitia la nivel global este nemiloasaDragos Popa urmeaza cursurile unui program de doctorat in stiinte politice la Universitatea Carleton din Ottawa, Canada. El a obtinut o diploma de licenta in jurnalism la Universitatea „Babes-Bolyai".„Presedintele Basescu a avut dreptate cind a spus ca universitatile din Romania ar trebui sa ajunga macar in primele 500 din lume. Desi nu toate interventiile sale publice sint tocmai salutare, prezenta luare de pozitie este mai mult decit oportuna.Putem discuta la nesfirsit metodologia utilizata de institutiile care realizeaza asemenea ierarhii si gradul in care acestea dau dovada de capacitatea tehnica sau de doza necesara de impartialitate. Problema ramine: este binecunoscut faptul ca Europa intreaga are doar vreo doua universitati in «Top 10» mondial (majoritatea revenind, evident, Statelor Unite), iar distanta dintre acestea si universitatile romanesti este de ani-lumina. Nu e usor sa realizezi asemenea ierarhii, iar dezbaterea legata de topuri propuse la nivel national in diverse tari din lume continua sa fie fierbinte. In Canada, de pilda, asistam in momentul de fata la un conflict deschis intre majoritatea universitatilor notabile si principala revista de interes general, «Maclean's», care realizeaza un top anual al institutiilor de invatamint superior.Nu trebuie uitate, insa, doua elemente-cheie ale acestei dezbateri, in Romania si oriunde altundeva de altfel: rezultatele programelor de cercetare (care se traduc, de multe ori, in articole in revistele internationale de specialitate) si gradul de satisfactie al studentilor si absolventilor de facultati. Pe baza ambelor criterii, universitati mari si relativ cunoscute la nivel national si regional continua sa fie la coada oricaror clasamente internationale serioase.Universitatea din Bucuresti, Universitatea «Alexandru Ioan Cuza» din Iasi sau Universitatea «Babes-Bolyai» din Cluj-Napoca sint institutii de prestigiu - nu contesta nimeni acest lucru. Din pacate, competitia la nivel global este nemiloasa, iar Clujul nu e Cambridge, Massachusetts."In Romania, un profesor are garantata raminerea in sistem pina la pensionareDacian-Gratian Gal este doctor in Istorie la Universitatea „Babes-Bolyai" si la Universitatea Paris III - Sorbonne Nouvelle. A absolvit Facultatea de Istorie, Facultatea de Stiinte Politice si Facultatea de Drept de la UBB.„Invatamintul superior romanesc mai are de parcurs importante reforme, atit structurale, cit si de mentalitate. Chiar daca in ansamblu invatamintul universitar romanesc este departe de cel occidental, totusi, exista atit cadre didactice, cit si studenti care, o data ajunsi in universitatile occidentale, fac fata si sint competitivi.Dupa parerea mea, exista doua explicatii ale acestei realitati. Pe de o parte, profesorii sau studentii romani ajunsi in universitatile occidentale au la dispozitie toate conditiile materiale pentru a se putea consacra exclusiv studiului si cercetarii. In Romania, atit profesorii, cit si studentii trebuie sa desfasoare si alte activitati pentru a putea avea un venit decent. Greutatile materiale ale studentului roman il impiedica pe acesta sa se ocupe exclusiv de studiu, de cercetare, trebuind sa desfasoare o activitate aducatoare de venit. Baza materiala - de la aparatura, laboratoare pina la carti - a universitatilor occidentale nu suporta nici o comparatie cu cea a universitatilor romanesti.Pe de alta parte, profesorii si studentii romani reusesc in universitatile occidentale, pentru ca acestea functioneaza exclusiv dupa regulile competentei profesionale si ale concurentei. In Romania, din pacate avem suficienta coruptie si conflicte de interese in invatamintul universitar. Modul in care se realizeaza accesul profesional in sistemul universitar romanesc nu tine intotdeauna si exclusiv doar de pregatirea profesionala. Romania ar avea nevoie de o lege a conflictului de interese in invatamintul universitar, precum si de mecanisme de promovare care sa impiedice migratia inteligentei la universitatile din strainatate. In prezent, in Romania, un cadru didactic o data intrat in invatamintul superior, oricare ar fi mijloacele prin care a intrat in sistem - profesionale sau nu -, are garantata raminerea in sistem pina la pensionare, indiferent de modul in care isi face datoria, indiferent daca se perfectioneaza sau nu in continuare, indiferent de numarul publicatiilor stiintifice. Este nevoie de o evaluare periodica menita sa stimuleze activitatea didactico-stiintifica a cadrelor universitare si sa asigure innoirea continua a corpului profesoral. Un profesor care nu si-a modificat cursul de dinainte de 1989 - evident avind in vedere si disciplina -, care nu a urmat un stagiu de cercetare la o universitate occidentala de renume trebuie sa faca loc altuia mai dinamic si cu o mentalitate deschisa spre nou si spre cunoastere.Nu in ultimul rind, invatamintul superior romanesc are nevoie de o schimbare de mentalitate atit la nivelul cadrelor didactice, dar si la nivelul studentilor. Este nevoie de mai mult respect, din partea ambilor parteneri. Avem nevoie de un nou tip de «civilizatie universitara». Elementul deosebit fata de universitatea romaneasca pe care l-am sesizat la doua universitati franceze al caror student am fost - Université Paris IV - Sorbonne si Université Paris III Sorbonne Nouvelle - il constituie tocmai acest respect. Acesta rezulta atit din prestatia profesorului in sala de curs si de seminar (reinnoirea permanenta a tematicii, prezenta, inovativitatea metodei) - inclusiv la examen -, dar si din atitudinea studentului fata de profesor si fata de universitate. Apreciez in mod deosebit modelul «verificarii continue», care, pe de o parte, presupune un dialog constant intre profesor si student, iar pe de alta parte, il determina pe student la un studiu constant si permanent, obligindu-l sa renunte la asimilarea cunostintelor in salturi si mai ales inaintea examenului".O universitate americana iti aduce orice carte intr-o saptaminaMarius Radean, licentiat in Teologie la Universitatea „Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, unde a urmat si cursuri la Drept, are o bogata experienta in universitati din strainatate. A absolvit sectia de Relatii Internationale a University of Arkansas at Little Rock, a studiat un semestru la „Karl-Franzens" Universitaet din Graz, Austria, iar in prezent este masterand la Florida State University, SUA.„Pot spune cu certitudine ca universitatile romanesti sint cu mult in urma in cel putin doua privinte: finantarea si perspectivele. Intii de toate, universitatile noastre nu sint finantate la nivelul nevoilor lor, din motive obiective si subiective, asupra carora nu ma voi opri acum. Voi da doar citeva exemple asupra modului in care o finantare adecvata poate influenta decisiv activitatea academica. Aproape fiecare student are aici (n.r., in Statele Unite) acces nelimitat - daca il tin puterile, chiar 24 din 24 de ore! - la Internet si la baze de date imense: majoritatea articolelor publicate vreodata sint disponibile si la o «distanta» de doar un click. Daca ai nevoie de vreo carte sau un articol, bibliotecile universitatilor gazduiesc milioane de volume, iar daca nu gasesti materialul dorit, universitatea se imprumuta de la alte biblioteci si ti-l aduce, de obicei intr-un interval de o saptamina.Deosebirea cea mai importanta este, insa, diferenta de perspectiva. Universitatile americane pun accentul pe aplicabilitatea informatiilor acumulate si pe cercetare, iar la acest aspect chiar si universitatile europene, nu doar cele romanesti, sint deficitare. In America este foarte rar sa intilnesti «sistemul de sesiune» pentru examinare. Cunostintele acumulate la curs sint mereu testate prin teme si proiecte care au drept scop sublinierea faptului ca nu invatam de dragul informatiilor, ci pentru a putea sa le gasim justa aplicabilitate. O data ce ai intrat la masterat si apoi, mai departe, la doctorat, accentul se schimba pe de acumularea de informatii pe cercetare, pe aportul individual pe care il poti aduce in disciplina ta. De exemplu, unul dintre elementele pe care trebuie sa il ai la dosar cind aplici pentru un post de doctorand este o «scrisoare de intentie», in care arati care este domeniul tau de interes, care este experienta ta pina in acel moment in domeniul respectiv si, in linii mari, care este proiectul tau pentru doctorat. Nu sint putine ocaziile in care universitatea obtine finantare din partea unor firme private sau ONG-uri pe baza acestor proiecte inaintate de viitorii doctoranzi. Pentru a se asigura ca munca viitorilor doctoranzi va produce intr-adevar rezultate de calitate, primele cursuri sint de metodologie: de ce este nevoie pentru a obtine concluzii stiintifice. Aceste reguli se aplica nu doar in «stiintele exacte», ci si in psihologie, sociologie, stiinte politice si alte materii «umaniste». Daca problema finantarii pentru universitati depinde intr-o mare masura de factori externi si, cu siguranta, va lua timp, reorientarea spre programe care sa sublinieze importanta fenomenului de cercetare poate sa fie o decizie interna a universitatilor clujene. Aceste programe, dezvoltate corespunzator, vor aduce atit finantare, cit si prestigiu".Exigenta din momentul admiterii decide reputatia universitatiiCodruta Cuc, doctorand UBB, licentiata a sectiei de Romana-Japoneza din cadrul Facultatii de Litere din Cluj-Napoca, bursiera a Fundatiei „Japonia" la Osaka, bursiera a Fundatiei „Korea" la Universitatea din Seul.„Metodele de selectie, atit pentru admiterea la universitate, cit si pe parcursul studiilor, sint esentiale pentru reputatia si nivelul de competitivitate al unei universitati. Facultatile din Universitatea «Babes-Bolyai» au renuntat in ultimii ani, aproape in majoritate, la examenele de admitere. Consecinta imediata a acestui fapt este acceptarea in facultati a unor studenti carora le lipsesc complet cunostintele elementare din domeniul pentru care au candidat. Singurul criteriu de selectie existent acum - mediile din liceu si de la Bacalaureat - nu garanteaza cunostinte specifice intr-un anumit domeniu. Schimbarea a adus cu sine scaderea nivelului de dificultate al cursurilor, in conditiile in care exista goluri de umplut si pasi de recuperat in formarea intelectuala a studentilor. Fiind anul trecut bursiera intr-un institut de limba japoneza pentru straini, in Osaka, am aflat ca in Japonia admiterea la facultate este atit de dificila incit pregatirea pentru examen constituie pentru adolescenti un lung travaliu, epuizant si infricosator. Miza este enorma: a fi acceptat intr-una din universitatile recunoscute drept prestigioase iti garanteaza, in momentul absolvirii, avantaje precumpanitoare intr-o alta competitie hotaritoare, aceea a locurilor de munca. La fel se intimpla in Coreea de Sud, pentru ca exigenta din momentul admiterii decide, in fond, reputatia universitatii si un grad mai inalt de competitivitate.Mai mult, universitatile din aceste tari sint intr-o cursa continua, care trece dincolo de granitele nationale: exista un clasament oficial al universitatilor din Asia, ceea ce inseamna competitia pentru recunoastere si efortul permanent de a-si dovedi, pe plan international, capacitatea de oferta. Cred ca, in acest moment, universitatilor din Romania le lipseste capacitatea de oferta pentru studentii straini, pentru ca programele de studiu existente acum pentru ei sint doar o imitatie jalnica a cursurilor in limba romana. Si cit timp universitatile noastre nu isi ridica standardele de selectie - de admitere, dar si pe parcursul anilor de studiu, pina in momentul absolvirii - nu isi vor gasi locul intr-o eventuala clasificare - fie si doar europeana - decit pe pozitii mediocre".Diferente de organizareMirela Calbaza-Ormenisan este absolventa a Facultatii de Istorie si Filosofie a Universitatii „Babes-Bolyai" si doctorand in Filosofie romaneasca. A studiat la Universitatea din Paris, in cadrul Facultatii de Litere si Stiinte Umane.„Prima diferenta pe care am sesizat-o a fost cea de organizare. Acolo am primit de la bun inceput toata documentatia de care aveam nevoie, de la bibliografie la datele examenelor sau brosuri cu tot ceea ce inseamna cursul respectiv. Acest aspect se reflecta si in atitudinea profesorilor, desi, poate, mi s-au parut mai atenti si mai implicati pentru ca erau deja obisnuiti cu studentii romani, dar mai ales in modul cum decurgea examinarea. Stiai foarte bine ce ai de facut, ce informatie si in cita masura trebuie parcursa, asa ca nu erau sanse ca la examen sa ai surprize majore, cum se intimpla aici... Aveam, intr-adevar, multa aparatura si se putea lucra mult pe calculator, insa, acum am inteles ca asa ceva exista si la noi. Daca s-ar schimba ceva in programul de acum de la filosofie, as zice ca ar trebui axat pe elaborarea unui «program de studii pas cu pas». S-ar cere, in acelasi context, mai mult efort din partea cadrelor didactice pentru organizarea seminariilor, sa se poata lucra efectiv acolo. Pe de alta parte, ar fi nevoie si de mai multa implicare din partea studentilor, sa faca si ei efortul de a se prezenta si de a citi cursurile si publicatiile din bibliografie".Avem universitati de buzunarTudor Salagean a absolvit Facultatea de Istorie-Etnologie din cadrul UBB. A studiat la Universitatea „La Sapienzia" din Roma, unde s-a specializat in Etnologie si Istorie medievala, si la Universitatea Central-Europeana din Budapesta.„Comparat cu cel european, invatamintul universitar romanesc ar putea fi cu greu considerat altfel decit mediocru. Numeroasele universitati de buzunar care au aparut dupa 1990 nu i-au adus cu siguranta nici un serviciu. Doar citeva dintre universitatile romanesti, cu profesori bine pregatiti  - printre acestea si «Babes-Bolyai» - le pot oferi studentilor sanse acceptabile. Nici acestea nu sint, insa, la nivel european, mai ales din punctul de vedere al resurselor umane si al managementului. Cel mai mult m-a impresionat in strainatate organizarea bibliotecilor universitare si faptul ca ofera toate facilitatile pentru studiu. O documentare care dureaza aici mai multe zile se poate face acolo intr-una singura". La Universitatea din Moscova intra cei cu bani sau cei foarte inteligentiMihaela Lovin este doctorand UBB, licentiata a Facultatii de Litere, specializarea Romana-Rusa, absolventa a masteratului de Cultura si civilizatie slava, bursiera a Guvernului Roman in Federatia Rusa si beneficiara a unui grant de cercetare in 2005 la Institutul de Limba si Literatura rusa „A. S. Puskin" din Moscova.„Nu am certitudinea ca afirmind mediocritatea invatamintului romanesc presedintele Basescu a avut in vedere semnificatia nuantata a calificativului la care a facut apel. Argumentul statistic pe care se bazeaza afirmatia (nici o universitate romaneasca nu se afla in topul 500 al institutiilor performante) ar putea trimite spre perceptia comuna a termenului mediocru, adica ceea ce se plaseaza intre doua extreme, mediu. Se neglijeaza astfel nuantele adiacente, care il configureaza pe mediocru in integralitatea sa: comun, banal, lipsit de valoare. Faptul ca universitatile romanesti sint medii sau submedii nu este descoperirea domnului Basescu, caruia i se atribuie in context doar meritul franchetii cu care afirma adevaruri jenante, considerate de bonton a fi cosmetizate. Fara a-si propune, Basescu a atins rana banalitatii invatamintului universitar romanesc, banalitatea izvorita din individualism, din lipsa de entuziasm, de initiativa, banalitatea ca nuanta a mediocrului. Acesta ar fi, cred, plusul institutelor de literatura moscovite privite comparativ cu Literele romanesti. La Moscova, Literatura (de valori diferite, cum e si firesc) se simte, se traieste, fie predata, fie invatata sau ca hobby. La Institutul de Literatura «A. S. Puskin» din Moscova, cei care si-au ales Literatura ca profesie vorbesc despre ea cu patosul, aproape anacronic si incomod celui nepasionat, al oamenilor care nu s-ar fi inchipuit altceva decit literati.Cit despre MGU (celebra Universitate de Stat din Moscova), aflata pe locul 7 in «Top 500», incercarile mele repetate de a patrunde in cladire inselind vigilenta pazei sau pacalind-o cu prezentarea unui carnet de student eliberat de Institutul «Puskin» s-au dovedit naive. Nereusita a accentuat alura de institutie intimidanta pe care MGU o are, chiar si pentru o buna parte din studentii rusi. Pentru a studia la Universitatea de Stat din Moscova, mi se explica, se impun doua alternative: fie extrem de multi bani, fie o inteligenta care sa faca toti banii. Iar asta trimite la diferenta evidenta dintre locul 7 si universitatile romanesti din 500 plus, unde cercul vicios functioneaza perpetuum mobile: nu exista entuziasm pentru ca nu este contagios pentru studenti (sa fii student e ieftin si nu necesita talent) si nu exista performanta pentru ca, printre altele, s-a anemiat entuziasmul si nevoia de a-l transmite". Studentii romani, intrecuti de asiaticiStephen Fisher este plecat din Romania din 1940. A predat la Harvard nu mai putin de 18 ani, unde a si absolvit Istoria, in 1945. La cei 82 de ani, el inca sustine conferinte pe diferite teme.„Ma consider un produs al invatamintului liceal romanesc interbelic, care avea, fara exagerare, un nivel de exceptie. Consider ca universitatile romanesti au destui profesori de calitate, iar studentii romani cu care am stat de vorba sint niste tineri foarte interesanti. Sint, insa, si universitari care fac aceasta cariera pentru ca nu sint capabili de nimic altceva. Studentii si absolventii romani care vin in Statele Unite au, in general, un nivel foarte bun, mai ales cei din domeniul stiintelor exacte. Cei mai numerosi specialisti in aceste domenii provin, insa, din tarile asiatice, de care universitatile romanesti nu se arata inca prea interesate. Este foarte greu pentru universitatile din Romania, care sint inca sarace, sa intre in competitie cu marile universitati ale lumii, cu bugete de miliarde de dolari".

Singe de laboratorRadu Silaghi-Dumitrescu, chimist de meserie, este profesor la Facultatea de Chimie din cadrul Universitatii „Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca. El face parte, deja de 2 ani de zile, dintr-o echipa multinationala de 12 persoane si 14 institutii din Europa care lucreaza la dezvoltarea unei substante care sa poata inlocui singele uman. Proiectul european nu este unic in lume, dar promite sa obtina cel mai stabil rezultat, astfel ca, in maxim 5 ani de zile, crizele cauzate de lipsa singelui de pe piata sa dispara.Exista trei metode prin care specialistii pot dezvolta o astfel de substanta artificiala. Prima dintre ele presupune curatarea singelui uman „expirat" si imbogatirea lui cu hemoglobina, dupa care este reintrodus in organism. Cea de-a doua, care functioneaza deja in Africa de Sud, are la baza singele de vaca. Hemoglobina se extrage din singele de bovina, se trateaza si apoi este introdusa in corpul uman. Ce-a de-a treia are la baza ingineria genetica. Organisme inferioare sint modificate genetic astfel incit sa produca hemoglobina umana. „Munca este extrem de dificila, din cauza hemoglobinei, care eliberata in corp este foarte periculoasa", afirma cercetatorul. „Ea trebuie controlata de celulele umane, acest lucru fiind de fapt cel mai dificil de realizat", mentioneaza Radu Silaghi-Dumitrescu.Singe praf, in maxim 5 aniViitoarea substanta ce poate substitui singele uman aduce foarte multe beneficii medicinei moderne. Pentru inceput ar fi de mentionat stoparea crizelor sangvine, prin folosirea substantelor de substitutie. Folosirea singelui artificial va reduce la zero riscul infectiilor cu HIV sau hepatita in cazul transfuziilor. Pe de alta parte, transportul produsului sintetic nu va ridica probleme, deoarece va fi produs si sub forma de praf, care in contact cu apa va deveni „elixirul vietii". O alta caracteristica interesanta o reprezinta independenta substantei fata de grupele sangvine, astfel ca orice persoana va putea primi singe sintetic in caz de nevoie, indiferent de grupa sangvina.Daca in prezent 450 de mililitri de singe uman variaza intre 11 si 350 de dolari, in functie de piata, pretul pentru unitatea de singe artificial promite ca va face substanta accesibila tuturor.Chimistul clujean preconizeaza ca, in maxim 5 ani, produsul va fi gata si va putea fi comercializat. Astfel, singele sintetic va revolutiona piata medicinala globala, dar se estimeaza ca va avea efecte si asupra armatelor diverselor tari, interesate in achizitionarea unor cantitati cit mai mari de singe artificial.„Romania poate produce singe sintetic!"Chimistul clujean mentioneaza ca, la aceasta ora, Romania este capabila sa produca singe sintetic. „Personalul din tara si aparatura disponibila face ca substanta sa poata fi creata si in laboratoarele romanesti", afirma Radu Silaghi-Dumitrescu. Originar din orasul de pe Somes, omul de stiinta a ajuns sa faca parte din echipa insarcinata cu producerea „substantei minune" printr-un concurs. „Cea mai mare parte a muncii mele am desfasurat-o la Universitatea din Essex, Anglia. Din echipa mai fac parte biochimisti, spectroscopisti, biologi, foarte multi oameni care asigura multidisciplinaritate proiectului", marturiseste cercetatorul clujean. Proiectul este finantat de Uniunea Europeana, care a acordat pina in prezent nu mai putin de 1 milion de euro.

Gaz Metan Medias da din nou semne de viata in liga a doua. Dupa ce, etapa trecuta, au incasat-o la scor in meciul de la Oradea, cu FC Bihor, simbata, mediesenii au reusit un meci mult mai bun. Evoluind in fata lanternei CFR Timisoara, echipierii de pe Tirnava Mare au dominat meciul de la un capat la celalalt. Soarta jocului s-a scris in ultimele cinci minute din prima repriza. Mai intii, in minutul 40, Boaru a deschis scorul, pentru ca patru minute mai tirziu, Prodan sa stabileasca scorul final. In urma celor trei puncte, gazistii au reusit sa se indeparteze de zona minata a clasamentului. „Este o victorie foarte importanta pentru noi. Aveam nevoie de aceste trei puncte ca de aer. Cel mai important este insa sa aducem puncte si din confruntrile de pe terenuri adverse, pentru ca, altfel, o sa avem mari probleme", spune Claudiu Boaru.

Teren impracticabilAtletic Sibiu a trecut cu bine de hopul Oltchim Rm. Vilcea. Meciul disputat pe un teren catalogat drept impracticabil, din cauza ploii cazute in ultimele zile, a dezavantajat clar formatia sibiana. Ocaziile de poarta au lipsit aproape cu desavirsire. Practic, cele mai importante au venit in urma unor faze fixe sau a mingilor aruncate la intimplare. Unicul gol al partidei l-a avut ca autor pe Popusoi. In minutul 32, fundasul revenit in aceasta vara din Austria a reluat imparabil, din vole, mingea centrata de Radu Negut. „Sint bucuros ca am invins. E cel mai important. Ne-a fost un pic teama de acet meci, dar l-a trecut cu bine", spune autorul golului. Inca o infringereFC Sibiu nu reuseste sa depaseasca pasa proasta pe care o traverseaza. Vineri, elevii lui Adi Vasii au incasat inca o corectie, cu scorul de 3-0. De aceasta data, formatia pregatita de Adi Vasii a cedat tocmai de terenul celor de la Ariesul Turda, nimeni alta decit formatia cu care Atleticul se lupta pentru prima pozitie in clasament. Tinerii jucatori sibieni au rezistat bine pina la pauza, cind si-au creat si citeva ocazii, dar au cedat in mitanul secund, cind au primit de trei ori gol. Victorie in deplasareIn seria rezultatelor bune se include si victoria celor de la Sparta Medias, 3-0, in deplasarea de la Somes Gaz Beclean. Jucatorii de pe Tirnava Mare s-au impus gratie reusitelor lui Bilc, Marin si Rau.

Cu frina trasaDupa ce, in ultimul sezon, CSU Atlassib si-a capatat statutul de cea mai spectaculoasa formatie din campionat, trupa lui Mircea Vulc a aparut mult schimbata in noul sezon. Cu trei jucatori americani noi in lot, sibienii pareau favoriti certi in disputa cu CSM Oradea. N-a fost asa. Cu Bratcher, Mc Farland si Turner, destul de linistiti pe teren, in conditiile in care n-au apucat sa faca prea multe antrenamente impreuna, mecanismul a scirtit din start. „Nu are rost sa ne cautam scuze. Imi asum responsabilitatea pentru partitura interpretata. Bratcher ar fi trebuit sa fie la Sibiu de trei saptamini si el a venit de prea putin timp. Lipsa de omogenitate intr-o echipa se vede foarte clar. Important este ca am invins, dar mai avem foarte mult de lucrat impreuna", spune Mircea Vulc. SurprizaCu o echipa mult mai bine consolidata fata de sezonul trecut, oradenii si-au exprimat intentiile inca din start. Cu o evolutie foarte buna a jucatorilor de pe posturile unu si doi, oaspetii au trecut in avantaj pe tabela. Au condus, in minutul 5, cu 8-6, iar la capatul primului sfert aveau un handicap de doar un punct, 20-21. Forcingul oaspetilor a continuat in cel de-al doilea sfert. Gratie unei aparari foarte bune in zona, urmata de finalizari precise de la linia de tre puncte ale lui Rahier sau a lui Djordjic, oradenii au intrat la cabine cu un avantaj de 3 puncte, 44-41. „Nu stiu ce a fost cu noi. Se vede ca inca nu ne simtim si, tocmai de aceea, meciul a fost atit de strins. Pina la urma am invins si asta e bine", spune Darnell Clavon. Cursa de urmarireContrar asteptarilor, de la cabine, mai motivati sa invinga au iesit tot oaspetii. La mijlocul sfertului trei aveau un avantaj de zece puncte, 46-56, dar asta nu conta. Publicul prezent intr-un numar mai mic decit media din sezonul trecut, continua sa aplaude si sa-si sustina fanii. Fara a avea vreun aport de la aruncatorii de trei puncte, sperantele sibienilor s-au pus in reusitele lui Mc Farland de sub panou sau in urma patrunderilor lui Turner sau Clavon. Inainte de ultimul sfert, sibienii mai au de recuperat 6 puncte, 56-61, dar toata lumea crede in revirimentul sibienilor. In ritm de sambaSoarta meciului s-a scris la jumatatea ultimului sfert. Cu o aparare om la om pe tot terenul, sibienii le-au anihilat principala arma a oaspetilor de a contracara. Soarta s-a scris insa la mijlocul ultimului sfert. Bratcher a reusit doua interceptii excelente, urmate de alte doua reusite ale lui Clavon. De la 63 egal, sibienii s-au distantat pina la 80-67, in doar citeva minute. Pe final a venit si spectacolul atit de mult asteptat, cu actorii principali Clavon, Kabengele si Turner. „Ma bucur ca ne-a iesit apararea in repriza a doua. Am primit doar 24 de puncte, aproape jumatate fata de cele din prima repriza. Cred ca anul acesta, in conditiile in care campionatul este mult mai aprins, diferentele se vor face tocmai in defensiva", spune Vulc. CSU Atlassib: Mc Farland 22, Turner 18, Clavon 12, Kabengele 11, Bratcher 9, V. Mocanu 7  si I. Mocanu 6. Impus in echipaLa finalul jocului din Sala Transilvania, antrenorul Mircea Vulc a dezvaluit faptul ca americanul Larry Bratcher a fost impus in echipa de ceilalti jucatori. „Le-am dat o foaie la fiecare, in care i-am intrebat cine sint in opinia lor jucatorii care ar trebui sa intre pe teren. Surprinzator, cu majoritate de voturi, Bratcher a fost titularul postului de conducator de joc", spune Vulc. Aproape de succesCu Horia Rotaru pe banca tehnica, Gaz Metan Medias a avut un start lansat in noua editie de campionat. In primul meci, disputat la Cluj, contra celor de la Poli Mobilteco, gazistii au cedat cu greu, pe final, cu 83-94. „Imi pare rau ca am pierdut, pentru ca puteam ca noi sa fim cei care zimbeau la finalul meciului. Totusi, am aratat ca formam o echipa mai buna", spune Rotaru. Meci greuIn urmatoarea etapa, sibienii vor avea parte de un meci dificil. Elevii lui Mircea Vulc se vor deplasa la Pitesti, unde vor juca contra celor de la BCMUS. In cea de-a treia etapa, sibienii vor juca pe propriul teren, cu Gaz Metan Medias.

Propuneri rezonabileReprezentantii sindicatelor tin mortis la propunerile lor. „Este o propunere rezonabila si departe de necesitati. Toate tarile din jurul nostru acorda invatamintului mai mult de 6 % din PIB. La noi, legea prevede 6 %, dar anul acesta s-a alocat, pe hirtie, 5 %, pentru ca, in realitate, datorita faptului ca unele sume au fost puse la dispozitie destul de tirziu si nu mai pot fi cheltuite, procentul va fi pe undeva de pina la 5 %. Doar 1% sint bani alocati pentru investitii, in timp ce scolile sint cum sint. Cu bunavointa, se va cheltui in acest an circa 0,6 %, din motive neimputabile noua. Apoi, salariile sint foarte mici in conditiile in care profesorii nu mai au alte activitati aducatoare de venit. Cu meditatiile, de care face atit tam-tam guvernul, nu este o rezolvare, in conditiile in care noi dorim ca toti elevii sa invete la scoala, nu in alta parte. Profesorii din Grecia sint in greva de trei saptamini pentru ca salariul lor minim, atentie minim, este sub 1.100 de euro, in timp ce al nostru este de 100 de euro si mai avem doua luni pina intram in UE", spune Teodor Firtonea, liderul sindicalistilor din invatamintul preuniversitar Sibiu.Guvern sarac si ezitantLiderul sibian este deranjat si de faptul ca reprezentantii executivului nu se tin de cuvint. „Legea spune alocarea a 6 % din PIB pentru invatamint, guvernul vrea sa aloce in 2007 doar 5,2 % din care 1% din PIB pentru infrastructura. Sumele necheltuite din acest an nu se reporteaza pe anul viitor pentru ca...nu vor fi prinse in buget. In plus, cind s-a convenit cu reprezentantii executivului, la intinirile din trecut, o anume solutie acceptata de comun acord, in timpul anului, nu s-a pus in practica pentru ca...bugetul, legea de baza a finantelor, nu avea prevazut nimic in acest sens. Acum sintem inainte de finalizarea Legii bugetului. De asemenea, cind s-a trecut la finantarea invatamintului la bugetele locale nu s-au avut in vedere unele cheltuieli adiacente. Au fost excluse sumele pentru naveta, pentru instalare si altele. Cind profesorii cer aceste drepturi, primarii nu au fonduri. Or, ele sint prevazute in lege", explica Firtonea.Birocratie si minciunaIn opinia liderului sindical, guvernantii se comporta ca si cind profesorii ar fi din alta tara sau de partea cealalta a baricadei, dar vor sa pozeze in marii sustinatori ai invatamintului. „La negocierile cu reprezentantii sindicatelor, ministri cu atributii in domeniu se comporta ca niste functionari care nu negociaza nimic, pentru ca nu au dreptul. Ei vin si spun ca ministerul X poate oferi atit si nimic mai mult. Dupa ce «colectioneaza» ofertele noastre, le duc la guvern si dupa un timp ne informeaza ca executivul nu poate, din diferite motive, sa accepte revendicarile noastre. Apoi, guvernantii vin cu propuneri, cum sint cele de acum, si esaloneaza cresterile salariale de asa maniera incit, in fapt, ele sint mult mai mici. Cresterea cu 10% in aprilie si 20% in octombrie inseamna o crestere reala de 10% pentru 6 luni, pornind din mai, si una de 20% pentru doua luni, pentru ca banii se dau in luna urmatoare. Daca socotim inflatia prognozata de 5% pentru anul urmator, desi dupa unii specialisti ar fi de cel putin 8%, ajungem repede la concluzia ca acele cresteri salariale vor fi de 2-4% pe primele 10 luni si ceva mai mari in urmatoarele doua. Guvernul, insa, lasa sa se inteleaga ca, in marinimia sa, a crescut salariile profesorilor cu 30% in 2007", a subliniat Firtonea.Arbitrajul primului ministruReprezentantii celor patru federatii sindicale din Educatie s-au intilnit, saptamina trecuta, cu reprezentantii guvernului, pentru solutionarea revendicarilor salariale. Ministrul Finantelor Publice, Sebastian Vladescu, a declarat, la finalul intilnirii, ca „Guvernul nu poate oferi mai mult de atit, pentru ca altfel ar pune in pericol echilibrul national". Ca atare liderii cadrelor didactice au solicitat din nou o intilnire cu echipa guvernamentala, la care sa fie prezent si premierul Calin Popescu Tariceanu.

In perioada 22 - 30 septembrie, Muzeul „Astra" a participat ca invitat si expozant la evenimentul „Cele 1.000 de fete ale Francofoniei", organizat in foaierul Teatrului National din Bucuresti, care a gazduit un caleidoscop de expozitii originale ale tarilor din cele patru colturi ale lumii francofone. Sommet-ul Francofoniei, organizat de Romania in premiera pentru centrul si vestul Europei, a constituit un indemn spre informare, spre actul cultural si  spre intelegerea diversitatii lumii francofone, avind ca liant si valoare unitara cultura limbii franceze.Muzeul „Astra" a fost ales sa reprezinte si sa fie cartea de vizita a Romaniei in acest pavilion international de catre Secretarul de Stat al Comisiei UNESCO pentru Romania, domnul Alexandru Mironov, in contextul in care Comisia Nationala UNESCO va institui premiul international UNESCO, incontestabil „pentru patrimoniul tehnic" (premiera mondiala), denumit „Dumbrava Sibiului", dat fiind diversitatea si raritatea monumentelor de tehnica populara din Dumbrava Sibiului, care reprezinta una dintre cele mai complete si bine conservate colectii de acest gen din lume.Prin cele sase panouri prezentate in expozitie, ilustrind ampla tipologie a morilor din Romania, prin ampla documentatie ilustrata digital, Muzeul „Astra" a contribuit din plin in spatiul expozitional international cu o proiectie originala si extrem de apreciata asupra valorilor patrimoniale etnocultural romanesc. Oficialitatile si publicul larg care au vizitat standul Muzeului „Astra" cu imagini fotografice din Dumbrava Sibiului, au vazut nu doar o „fatada" pregatita artificial, ci chiar au putut percepe secvente din cultura si civilizatia populara traditionala din Romania, asa cum erau ele odinioara. Desi romani, multi nu stiau ca exista asemenea valori atat de bine conservate, care „graiesc" atit de frumos, despre radacinile  civilizatiei noastre romanesti. Din impresiile culese, majoritatea celor care deja vizitasera muzeul in aer liber si larg accesibila celor doritori de o ampla documentare au recunoscut, cu multa caldura, ca  s-au simtit minunat in Dumbrava si in Sibiu, iar astfel de manifestari sint ocazii propice pentru a face cunoscute lumii valorile noastre romanesti: „Sa cunoasca toti ca sintem un popor cu o identitate foarte bine definita, care si-a adus contributia la patrimoniul cultural european". Jose Ortega, reprezentant al „Cité des Sciences", Paris, a ramas placut surprins aflind de existenta acestui muzeu, pe care, cu siguranta, promitea ca nu-l va ocoli la viitoarea vizita prin Romania, declarindu-se „dornic pentru o viitoare colaborare muzeologica si culturala". Dintre membrii corpului diplomatic, amintim impresiile ambasadorului Romaniei in Algeria, domnul Ion Paslaru: „Cu deosebita consideratie pentru Opera Culturala de autentic patriotism pe care o imbogateste neincetat si cu admiratie, pentru energia, generozitatea si caracterul de autentic luptator al domnului Corneliu Bucur".Cosmina FratilaMuzeograf Muzeul „Astra"  

O partida de vinatoare, organizata de Asociatia Vinatorilor Sibiu, intr-o padure de linga localitatea Veseud, s-a incheiat trist. Un politist de la serviciul de inmatriculari auto din Sibiu a fost ranit grav, dupa ce un glonte a ricosat din pamint si l-a lovit in plin. El se afla la o partida de vinatoare de mistreti, alaturi de mai multe persoane. Potrivit unui reprezentant al Asociatiei Judetene a Vinatorilor si Pescarilor Sportivi, un participant la partida de vinatoare a tras catre un mistret, glontul a lovit pamintul, dupa care a ricosat in abdomenul politistului. Victima a fost transportata cu un echipaj SMURD la Spitalul Clinic Judetean Sibiu. Medicii spun ca i-a fost afectata splina si este posibil ca ranitul sa fie supus unei interventii chirurgicale. Incidentul este anchetat de o echipa de procurori DIICOT.

Se vrea, nu se vrea, anticipatele vor avea loc. Datele problemei politice nu lasa loc continuarii actualei guvernari. Speranta investita in alcatuirea Aliantei DA, ca nucleu al acesteia, s-a spulberat chiar mai devreme decit ne-am asteptat. Pentru observatorul politic avizat, era, de altfel, de presupus. Pe de o parte, pentru ca asa cum s-a verificat in fapt, alianta dintre PNL si PD nu era una de fond. Deosebirea dintre cele doua partide era si a ramas mult prea mare pentru a marsa pe o platforma comuna viabila. Pe aceeasi masura, si orgoliul lor. Pe de alta parte, pentru ca ele nu au obtinut o victorie electorala. Majoritatea parlamentara incropita s-a realizat cu sacrificiul unor valori si principii justificate numai prin necesitatea inlaturarii cu orice pret de la putere a bolnavului PSD. Efectele santajului s-au resimtit insa pe parcurs. Ele se manifesta si astazi de asa maniera incit nu mai pot fi tolerate.Intr-o alta ordine de idei, incepind cu anul viitor, va trebui sa demaram programul de integrare. Daca programul de aderare la UE avea mai degraba o componenta formala, de compatibilizare legislativa si cerinte minimale in anumite domenii, cum ar fi coruptia sau mediul, procesul de aderare va intra in fondul lucrurilor, cu reforme substantiale de structura. In toate domeniile. Toate, unele mai grele si mai incarcate de probleme decit altele. Se disting reformarea, revigorarea si modernizarea economiei, in frunte cu agricultura. Inca nu putem intui gradul de dificultate ce ne asteapta. Nici masura in care se vor naste reactii potrivnice. Or, chiar daca intr-o economie de piata demersul economic se autoregleaza, in una de debut ca a noastra, si pe fondul mentalitatilor impamintenite, rolul guvernarii si al guvernului ramine hotaritor. Ceea ce reclama si va reclama un guvern ferm, puternic si stabil. Bazat pe o majoritate parlamentara pe aceeasi masura. Intrebarea vine de la sine: se poate, se va putea? Avem partidele pregatite sa-si asume uriasa sarcina? Avem garnitura de politicieni gata sa faca fata provocarii? Este pregatit electoratul sa distinga miezul problemei in peisajul politic inca halucinant si sa inchege, el insusi, forta politica necesara unei atare confruntari?Pe fondul politicii postdecembriste derulate pina in prezent, raspunsul la aceste intrebari capitale poate fi, in cel mai fericit caz, problematic. Daca nu chiar descurajant. Politica romaneasca este in curs de coagulare. Dar tarele despotismului comunist ca si factura celor aproape 50 de ani care a intrerupt firul devenirii democratice, obligindu-ne sa o luam de la inceput, isi spun si isi vor spune cuvintul inca multa vreme. Partidele si politicienii se formeaza pe fondul unor mentalitati si al unui climat alterat cu buna stiinta inca din primele zile postrevolutionare. Goana nebuna dupa putere si mentinerea ei cu orice pret au sacrificat orice principii de conduita politica sanatoasa. Le-au luat locul versatiunea, servilismul, intinarea morala si probabil, mai presus de toate, urmarirea propriilor interese personale si de partid, in dispretul si detrimentul interesului national si al tarii.Ce avem astazi? In ce punct ne situam? In loc sa depaseasca obstacolele doctrinare si de orientare politica, cele doua partide care au resuscitat speranta - PNL-PD - si-au declarat dimpotriva razboi. Cauta cele mai potrivite si eficiente mijloace de reciproca subminare. Cu puternice lovituri de tun dinspre Cotroceni. Desi opinia publica le acorda un credit aproape majoritar, ele insele au dovedit ca nu mai pot convietui. Prea le desparte dorinta de putere si de intiietate. Prea sint marcate de orgolii. Prea sint tributare unor cercuri de interese. Prea isisacrifica oamenii de valoare. Cu un cuvint, prea asaza in frunte interesele proprii si ramine la coada interesul national. Singurul, de altfel, care i-ar fi putut infrati. Cit ii priveste pe social democrati, acestia nu au reusit sa-si justifice nici cel putin noua, dar formala, denominatiune. Mai e cale lunga pina sa ajunga - daca vor reusi vreodata - cu adevarat social-democrati. Pina acolo, trebuie sa-si schimbe culoarea neocomunista, si sa-si arunce de la git piatra coruptiei. Ca sa invete minimalele principii de etica politica. Restul partidelor nu conteaza ca factori esentiali ai alcatuirii unei majoritati parlamentare si a unui guvern. Cu toate acestea, experienta ultimilor 16 ani arata ca pot juca un rol important in conditiile guvernarii in coalitie. Si pot santaja, oferindu-si serviciile pe interese proprii.  Cum procedeaza UDMR sau PC.Problema cruciala a iesirii din impasul politic este capacitatea electoratului de a transa dilema alegind majoritar un partid. O conducere unitara ar avea avantajul decizional si totodata concretetea raspunderii. Pe cind, in conditiile unei coalitii se recurge, vrind- nevrind, la compromisuri care slabesc actul de guvernare prin distribuirea si farimitarea atit a componentelor, cit si a raspunderilor. Este, insa, aproape sigur ca nici un partid nu va obtine majoritatea necesara. Electoratul este inca prea divizat. Sint in joc prea multe interese si, pe aceeasi masura, prea multe influente care il impart. Nici politicienii, nici electoratul n-au realizat importanta de capetenie a concentrarii demersului politic in functie de un singur scop, un singur interes:cel national. Si nimic nu lasa loc sperantei ca pina la viitoarele alegeri lucrurile se vor schimba. Previzibil, soarta Romaniei este sa fie guvernata in continuare tot de coalitie. Intrebarea fundamentala este: care? Actuala isi da duhul Presupusa coalizare a PD cu PSD, idee vehiculata si alimentata de ultimele nominalizari la conducerea serviciilor secrete, este public repudiata de cele doua partide. Altceva nu se intrevede decit reiterarea formulelor de coalitie care si-au demonstrat cu prisosinta slabiciunea. Nu avem decit sa speram ca, poate confruntati de aceasta data la modul foarte serios cu marile incercari ce ne asteapta, atit electoratul cit si politicienii isi vor depasi propriile frustrari si slabiciuni si vor gasi formula unei guvernari ferme si stabile.Gavril Dejeu

SubfinantarePresedintele Federatiei „Sanitas", Marius Petcu, a precizat ca principala nemultumire a sindicalistilor o reprezinta slaba finantare a sistemului. Liderul sindical a mentionat ca bugetul alocat Sanatatii pentru 2007 nu acopera toate problemele existente in sistem. Mai mult, potrivit estimarilor sindicalistilor, suma prevazuta in proiect este insuficienta pentru intregul an. „Vrem sa asiguram un buget pentru 2007 care sa permita cresteri salariale de 70 la suta", a sustinut Petcu.AvertismenteConsiliul National al Federatiei Sanitas aprecia, la jumatatea anului trecut, ca greva generala poate fi evitata doar daca Ministerul Sanatatii se angajeaza ferm, prin incheierea unui protocol care sa prevada solutionarea revendicarilor sindicale. In 19 mai anul trecut, sindicalistii au protestat in fata sediului Ministerului Sanatatii. In 2 iunie, in jur de 5.000 de asistenti medicali au paticipat la un mars organizat la Bucuresti, cerind, printre altele, plata integrala a drepturilor salariale prevazute de contractul colectiv de munca si acordarea a 20 de tichete de masa lunar.Cadrele medii sanitare au primit o majorare salariala in toamna lui 2004, Guvernul aprobind, la acel moment, cresterea salariilor lor dupa o serie de actiuni de protest in sistemul sanitar.Indemn la intelegereDupa protestul de la inceputul lunii iunie, Ministerul Sanatatii a comunicat ca sindicatele ar trebui sa inteleaga faptul ca institutia a facut tot posibilul pentru a se ajunge la un acord, dar ca nu poate sa se angajeze la indeplinirea unor masuri pentru care nu are prevazuti bani in buget. „Toate aceste drepturi salariale au fost acordate la finalul anului trecut (n.r. 2004), prin ordonante de urgenta, dar fara a fi prevazute in bugetul pe 2005 resursele financiare. Legea 125/2005 prevede, prin articolul 2, din capitolul «Dispozitii generale», ca plata noilor drepturi salariale se face cu incadrarea in posibilitatile financiare ale fiecarui angajator", mai arata Petcu. Tichete de masaPotrivit Ministerului Sanatatii, solicitarile prezentate de Sanitas la mitingul din 19 mai „aveau o formulare mult prea generala" privind modul de acordare a tichetelor de masa si monitorizarea unitatilor sanitare care nu au bani. „Acesta a fost singurul motiv pentru care conducerea Ministerului Sanatatii nu a putut accepta aceasta formula de protocol", preciza liderul sindical. Ministerul Sanatatii a propus incheierea unor acte aditionale in unitatile sanitare care nu pot plati aceste drepturi, pentru a fi identificate precis spitalele care pot acorda tichete de masa si care nu.

Programul „Sibiu - Capitala Culturala Europeana 2007" a fost prezentat, joi seara, la Tirgul de Carte de la Frankfurt, in fata a 25 de oameni. Prezentarea s-a desfasurat intr-o sala de conferinte a tirgului de carte, nu la standul Romaniei, ca si celelalte evenimente organizate de Ministerul Culturii si Cultelor (MCC) si Institutul Cultural Roman (ICR). Reprezentanti ai MCC, ai ICR din Berlin, citiva invitati romani la tirgul de carte, personalitatile chemate sa vorbeasca la eveniment - regizorul Radu Gabrea si scriitorul Eginald Schlattner - si jurnalistii au reprezentat aproape trei sferturi din participantii la prezentarea de la Frankfurt. Mult mai putini straini au fost prezenti la evenimentul care ar fi trebuit sa promoveze Sibiul ca destinatie culturala principala in 2007.Organizatori multumiti Consilierul in MCC Ana Andreescu spune insa ca intilnirea si-a atins scopul. „Sala a fost aproape plina. Au fost romani, dar au fost si germani - mult mai putini, dar sa stiti ca a promova cultura romana este un lucru foarte greu", a declarat Andreescu. „Nimeni nu vine la primul semnal pe care il dai. Important este ca noi sa facem toti pasii care trebuie facuti. Si s-au facut. In primul rind, sintem aici. In al doilea rind, avem un program foarte plin de evenimente. Raspunsul va veni, dar nu va veni decit cu multi pasi facuti. Daca nu ii faci, daca nu esti prezent, nu existi deloc", a completat Andreescu.Din pacate, acesta promovare este a doua care se dovedeste a fi, mai degraba, un esec. 

Intilnire cu organizatoriiSfirsitul de saptamina a insemnat inceputul campaniei de promovare a programului Sibiu - Capitala Culturala 2007. Primarul Klaus Johannis, presedintele Consiliului Judetean, Martin Bottesch, subprefectul Marin Craciun si comisarul guvernamental pentru Sibiu, Sergiu Nistor, s-au intilnit cu reprezentantii firmei de publicitate GAV/Scholz & Friends Bucuresti, dar si cu jurnalisti din toata tara, inainte ca spoturile publicitarele si bannerele sa „iasa" pe piata. Printre oamenii de cultura ai Sibiului prezenti la discutii s-au numarat si  Constantin Chiriac, directorul Teatrului National „Radu Stanca", si Corneliu Bucur, directorul Complexului National Muzeal „Astra".In cautarea normalitatiiPromovarea Sibiului demareaza sub motto-ul „Normal. Sibiu" si asa dupa cum era de asteptat, are in vedere traditia culturala a burgului de pe Cibin, care, in conceptul creativ de promovare, induce ideea potrivit careia „cultura genereaza normalitate". „Mai ales in deceniile de comunism, s-a degradat nu numai infrastructura, dar si substanta Sibiului. Toate trebuie modernizate. In vremuri complicate pentru pastrarea reperelor si imbratisarea diversitatii, a fi «normal» este un lucru exceptional. «Normalitatea» noastra este cultura pentru ca este singurul lucru care ne uneste cu adevarat", a explicat primarul Johannis, completind cu istoricul colaborarii cu Luxemburgul in acest mare proiect.Normal, dar controversatElementul de cel mai mare impact al campaniei vizuale il reprezinta un clip TV „care prezinta o tinara in catacombele unui oras «tinar din 1191» si care parcurge un drum spre lumina, aceasta simbolizind momentul 1 ianuarie 2007, cind toata lumea va descoperi Sibiul. Nu va lasa pe nimeni indiferent", promite Georgescu. Promovarea va avea loc prin intermediul celor patru canale ale Societatii Romane de Televiziune, iar la nivel european, cu ajutorul posturilor Euronews si National Geographic Europe. Toate elementele de imagine propuse intriga prin elemente contrastante, absurde, ceea ce serveste scopului de a retine atentia. Simbata, au fost prezentate si citeva fotografii expuse recent la Strassbourg, in prezenta autorilor Dumitru Budrala, Viorel Frangulea, Dragos Lumpan si Lucky Sandulescu. La vernisaj, si-au facut aparitia si doi dintre parlamentarii Sibiului: senatorul PD Nicolae Neagu si senatorul PNL Cornel Stirbet.

Primaria a dat semnalul pentru inceperea montarii sistemului de iluminat arhitectural in centrul istoric. In Piata Mare si Piata Huet, antreprenorul Sinecon SA va monta peste 200 de corpuri de iluminat de tip arhitectural, care sa puna in valoare fatada Colegiului „Samuel von Brukenthal", fatada Bisericii Evanghelice, monumentele, Turnul Sfatului si alte puncte de interes turistic din zona. Din cauza lucrarilor de reabilitare a unor fatade, in Piata Mare, montarea incepe de pe latura cu Biserica Romano-Catolica si sediul Primariei. In Piata Huet, corpurile de iluminat vor fi amplasate incepind din fata Colegiului Brukenthal. Si in Piata Mica, incepind de pe latura cu Casa Artelor, vor fi instalate nu mai putin de 114 reflectoare, de catre firma Con-A SA.Si pe CorsoNoul sistem de iluminat public de pe strada Nicolae Balcescu a fost dat deja conectat si pus in functiune, miercuri. Acum, municipalitatea se ocupa de de montarea cablajelor vechi de pe cladiri. Iar pe masura ce fatadele vor fi reabilitate, echipele de lucru vor instala si iluminarea arhitecturala. Si pe strazile din apropiere se lucreaza intens. „Firma Siemens continua lucrarile de implementare a noului concept de iluminat. Astfel, echipele de lucru monteaza in prezent stilpii de iluminat pe strada Pompei Onofrei. Pe aceasta strada vor fi montati 9 stilpi de iluminat cu un brat, cu o inaltime de 8 metri. Pe strada Turnului se lucreaza la fundatia celor 11 stilpi de iluminat cu un brat, amplasati pe o parte a strazii", a precizat Mirela Gligore, de la Serviciul de Presa al Primariei Sibiu.

Sistem unicatCresterea piscicola intensiva debuteaza, la Sacel, cu pastravii. Proiectul privat este implementat de Amenajarea piscicola Sacel, in colaborare cu firma prahoveana MC Data Pipe din Magureni. „E un sistem de viviera flotanta, proiectat sa nu se rastoarne sub greutatea celor care intretin obiectul. Produs din tevi de polietilena, fabricate la noi, are ca avantaj ca acestea sint inchise la ambele capete. Oricare dintre ele, daca se sparge, nu poate scufunda obiectul. Structura este una de hexagon, pentru a putea fi cu usurinta extinsa, iar in interior se afla plasa", explica Michael Mosenssohn, vicepresedintele firmei Magureni Constructii SRL. Initiativa a atras laudele ministrului Gheorghe Flutur. „Este un proiect privat deocamdata, pentru ca el este mic. Dar dorim sa experimentam cresterea pastravului in aceste zone unde avem lacuri, ne intereseaza cum se comporta, pentru ca pastravul are nevoie de oxigenarea apei, si am vazut ca merge foarte bine", a apreciat Flutur.Productii impresionanteAdministratorul fermei Sacel, Mihai Dalacu, a tinut sa multumeasca pentru sprijinul ministerului de resort si s-a aratat foarte optimist de perspective. „Productia va creste de la 900 kg de peste la hectarul de apa, la 4 tone pe unitatea de 130 mp. In plus, vom putea creste specii diferite in acelasi lac, vom putea practica si pescuitul sportiv, si sportul nautic", a aratat Dalacu, aflat acum in cautarea unor parteneri din alte zone ale tarii. Primele incercari de populare a apelor reci de la Sacel dateaza din 2004, iar dupa pastravi va veni rindul sturionilor, salailor si crapilor, promite Dalacu.Doar inceputulPrezent la Sacel, ministrul Agriculturii a amintit ca asemenea eforturi sint binevenite pe drumul evolutiei agriculturii romanesti si s-a referit la finantarile europene care ii asteapta pe cei din acest domeniu. „Bravo pentru cei de la Sibiu! Sint convins ca, la anul, pe vremea asta, acest model de la Sibiu va «molipsi» foarte multe zone din tara. Sibiul va fi Capitala Culturala, dar si Capitala Pisciculturii. Romania este o importatoare de peste. Noi consumam astazi 70.000 de tone de peste si producem doar 20.000 de tone. In conditiile in care avem ape de munte, avem iazuri, helestee, care nu sint folosite la capacitate, politica Ministerului pentru perioada urmatoare este ca impreuna cu Uniunea Europeana sa acordam, pina in 2013, 400 de milioane de euro pentru piscicultura, pentru cresterea pestilor, in special sturioni. Deci e vorba aici de morun, nisetru, pastruga, lostrita", a spus Gheorghe Flutur.

Un sofer, care a urcat la volan dupa ce consumase bauturi alcoolice, a dat cu masina peste doi barbati. In jurul orei 3,30, Remus V., de 33 de ani, conducea autoturismul proprietate personala din directia Sura Mare spre Sibiu. La un moment dat, s-a trezit in fata cu M.N. Kalman si Alexandru B. Cei doi plecasera din oras pe jos, spre casa. Potrivit politistilor, circulau regulamentar. Din pacate, au fost observati prea tirziu de sofer. In urma accidentului, cei doi barbati au fost transportati de urgenta la spital. Unul avea capul spart si mai multe julituri si contuzii la piciorul drept, in timp ce tovarasul sau de drum a scapat ceva mai usor, doar cu julituri si contuzii.

Muzeul in Aer Liber din cadrul CNM „Astra" si-a imbogatit patrimoniul cu un cos de depozitare a malaiului. Specialistii din cadrul muzeului cauta aceasta piesa, care lipsea din complexele de gospodarii, inca din anul 2004. In acest an a fost identificata o piesa in localitatea Hoteni, din Maramures. Noua achizitie completeaza grupa tematica a camarilor de alimente si de bucate, alaturindu-se coserului din lati de scindura transferat din Sorostin, datat in anul 1884, si patulul pe piloni de mari dimensiuni, adus din Curtea de Arges. Acest tip de cos de malai este considerat cea mai veche modalitate de depozitare a produselor din porumb.

Lucrurile trebuie sa se puna in miscare mai repede pentru Sibiu, este de parere senatorul PD Nicolae Neagu. Deplasindu-se prin judet, parlamentarul a constatat ca mai sint multe de facut, cu doar trei luni inainte de aderarea la Uniunea Europeana. Se misca greuAdministratia ineficienta din cauza birocratiei excesive, dar si lipsa de pricepere in a concepe proiecte de dezvoltare, ar putea dauna pe termen lung judetului Sibiu, si aceste aspecte trebuie corectate, a avertizat parlamentarul. „Reorganizarea administratiei trebuie sa fie o prioritate, ca sa putem atrage fonduri structurale europene. De exemplu, pentru mediu ar fi disponibile 31,3 miliarde de euro. Dar cum, daca administratia publica locala nu este pregatita sa faca proiecte? Am insistat sa depuna proiecte cit mai multe primarii, ca sa poata avea bani pentru infrastructura, sustin cit pot aceste proiecte, pentru a demara si urgenta toate procedurile", a spus Neagu. Proiecte regionaleSenatorul democrat a insistat pe orientarea catre obiective importante la nivel zonal, cum ar fi captarea apei si sistemele de canalizare pentru zona Copsa - Valea Tirnavelor, sau reabilitarea zonei Zlatna - Copsa cu fonduri multi-anuale. „Ar putea fi 17,5 milioane de euro pentru reabilitare. E o zona cu mari probleme, dar sper s-o vedem finalizata in acest mandat", a subliniat Neagu. De asemenea, senatorul s-a referit la importanta implementarii unui program de management al deseurilor, care ar include si Sibiul, si s-a oferit sa ajute. „Programele acestea sint cheia atractiilor investitionale de miine, o spun ca apropiat al mediului de afaceri. Daca ai utilitatile, putem discuta de investitori mari, seriosi. Judetul va avea de cistigat forta de dezvoltare", a apreciat parlamentarul sibian, completind ca raportul Senatului, din 20 septembrie, arata perspective optimiste pentru localitatile din nordul judetului, care ar putea beneficia de fonduri substantiale pentru dezvoltare.Bila alba pentru TodiniIn ceea ce priveste municipiul Sibiu, liderul democratilor sibieni s-a aratat destul de optimist. Pe linga santierele care au impinzit orasul, si centura ocolitoare incepe sa prinda contur. Intr-o conferinta de presa recenta, Nicolae Neagu si-a exprimat satisfactia pentru intensificarea lucrarilor la soseaua de centura a municipiului Sibiu. „Salut trezirea la viata a companiei care ne face centura ocolitoare. Placut surprins, am realizat ca lucrurile se misca, ne da speranta ca poate fi finalizata in 2007-2008, daca se continua in acest ritm", este de parere senatorul, care a completat cu aprecierea ca Todini a avut „o reactie pragmatica, nu una negativa", in urma presiunilor exercitate nu numai de autoritatile locale, dar si de ambasadorul Italiei la Bucuresti, Daniele Mancini.

Dupa o vara plina de cautari prin toata tara, staff-ul show-ului “Dansez pentru tine” de la Pro TV a definitivat lista concurentilor si vedetelor care vor dansa in acest sezon. Astfel, din 13 octombrie, telespectatorii vor putea urmari in concurs opt perechi formate din vedete si oameni simpli, care au acceptat sa danseze pentru implinirea unui vis. Prima echipa este formata din Smiley (Simplu) si Adriela Morar - o tinara in virsta de 20 de ani, care-si doreste ca parintii ei surdomuti sa-i poata auzi macar o secunda vocea.Celelalte echipe sint: Victor Slav - Carmen Stepan (24 de ani - isi doreste ca iubitul sau sa mearga din nou dupa 7 ani de viata intr-un scaun cu rotile), Dinu Iancu Salajan - Aurelia Grigore (36 de ani - viseaza ca fiul ei, ce a suferit arsuri de gradul 4, sa aiba o viata normala), Anda Adam - Dumitru Dragoi (23 de ani - viseaza sa ajute casa de copii unde a crescut), Dana Rogoz - Ionut Pavel (25 de ani - isi doreste ca mama lui sa beneficieze de o operatie la inima care o va ajuta sa traiasca), Maria Olaru - Vlad Rosca (17 ani - vrea sa-i deschida mamei sale un centru de ocrotire a animalelor fara adapost), Elena Gheorghe - Cornel Ogrean (30 de ani - vrea sa-si ajute fratele sa se poata deplasa cu ajutorul unei proteze) si Aurelian Temisan - Cristina Capatina (22 de ani - vrea ca tatal ei sa poata veni la nunta sa). “Dansez pentru tine” va fi prezentat de Stefan Banica jr si Iulia Vintur.

In perioada 13-15 octombrie, jazz-ul de calitate revine la Sibiu, cu ocazia celei de-a doua editii a Festivalului International de muzica contemporana “Jazz and More”, un eveniment ce se vrea a fi un loc de intilnire a unor artisti ce au ales explorarea in locul banalului. La evenimentul condus de Mircea Streit vor participa artisti din Romania, Elvetia, Noua Zeelanda, Polonia si Germania. Festivalul cuprinde concerte propriu-zise, recitaluri in cluburi, jam-sessions, actiuni multimedia, colocvii despre muzica contemporana si work-shop-uri de tehnica a improvizatiei. In plus, organizatorii anunta si lansarea unor CD-uri si filme cu formatiile inscrise in festival. Organizatorii isi doresc ca acest eveniment sa se consacre prin calitate si sa devina in 2007, cind Sibiul va fi Capitala Culturala Europeana, unul dintre pilonii evenimentelor culturale. Muzica fara frontiereEditia din acest an va fi deschisa pe 13 octombrie, de la ora 19.00, la Sala Thalia, cu un recital sustinut de Jurg Solothurman (saxofon/ Elvetia) si Matthew Mitchell (chitara, bass, pian, mandolina/ Noua Zeelanda). Cei doi vor ramine pe scena si alaturi de proiectul Free Sound International Ensemble, din care mai fac parte: Irinel Anghel (pian), Andrei Kivu (violoncel, tuba, acordeon) si Andrei Marcovici (percutie). Prima zi se va incheia de la ora 22.30, la Cafeneaua Atrium, cu un spectacol jam-session.Cea de-a doua zi cuprinde tot doua recitaluri, in aceeasi sala, ce vor fi sustinute de Ion Baciu jr Trio - Pedro Negrescu (contrabass), Tudor Parghel (baterie) si Ion Baciu jr (pian) - si de duo-ul format din Robert Piotrowicz si Anna Zaradny (Polonia). Dupa cele doua recitaluri, cafeneaua Atrium va gazdui un jam-session sub titlul “Vocal Jazz Night”.Ultima zi a “Jazz and More” cuprinde recitalul sustinut de SchindlersRichter (Germania) - Udo Schindler (saxofon sopran, clarinet si flaut) si Stephan Richter (chitara) si show-ul “Copacul”, prezentat de Mircea Tiberian si Jam Ensemble. Iata deci un program in care muzica nu tine cont de frontiere, nationalitati, apartenente religioase sau de culoarea pielii.“Magister Artium” in istoria culturii americaneDaca ar fi sa tinem cont strict de palmares, am putea spune ca cei doi germani, prezenti in ultima zi a festivalului, au cel mai bogat palmares muzical.Udo Schindler a debutat initial in calitate de tobosar rock, cintind in deschiderea unor trupe, precum “UFO” sau “Status Quo”.In prezent, el este implicat intr-o serie de proiecte duo de improvizatie, precum: “SchindlersJanker”, alaturi de contrabasistul Georg Janker, sau “SchindlersRichter”, alaturi de chitaristul Stephan Richter, proiect pe care il va aduce la Sibiu. Ca tot am ajuns la partenerul sau, Stephan Richter este “Magister Artium” in istoria culturii americane cu tema “Traditia in opera lui Thelonius Monk”. Inca din anii ’70, el cinta in formatii de jazz si rock, activind la clarinet si chitara. In plus, Richter este critic si autor de recenzii pentru reviste de specialitate, precum “Jazz Podium”, “Jazz Thing” si “Stereo”.Pe linga activitatea muzicala, Stephan Richter preda cursul de “Istoria Jazz-ului” la Hochschule fur Musik Wurzburg si publica lucrari de jazz si estetica.

• Scuze. Mii de scuze. Mea pulpa. Sau culpa. Am fost dezinformat, si, drept consecinta, am dezinformat, la rindul meu. Va spuneam vineri ca e saracie lucie la Consiliul judetean Alba. Ca de-aia nu i-au mai dat bani de-un protocol purtatorului de cuvint. De vin reprezentantii presei cu cafeaua de-acasa la el. Ei bine, nu e asa. Am aflat care era explicatia. In urma cu vreo doi ani, George, purtatorul de vorbe al CJ, a facut o cerere scrisa la conducere, pentru a-i fi aprobat un televizor in birou. Ca doar de-aia e responsabil cu presa. Sa fie si el la curent cu evenimentele, la zi. Ei bine, am aflat ca de-aia nu mai primea cafea George, pentru ca stringeau banii, pentru a-i cumpara televizorul. Pe care l-a primit la sfirsitul saptaminii trecute. Dupa doi ani. Numai ca, presarii astia, ciudosi cum sint, i-au copt-o. Cel al carui rind e saptamina asta la dus cafeaua, colegul nostru, Misu, i-a fixat televizorul pe Animal Planet. Asa ca, bietul George, e la curent cu toate imperechierile, metode de aparate si de camuflaj ale animalelor. In loc sa vada stiri… George, tata, in locul tau, i-as pune sa aduca si zaharul… Mama lor de ghidusi…    • Habar n-aveti ce-a fost saptamina asta in Bucerdea Grinoasa. Acolo unde au fost alegeri ieri. Balamuc curat. Toate partidele, care mai de care mai zgomotoase. Liberalii, vineri, au mers ca la nunta. Vreo 60 de liberali, in frunte cu ministrul suspendat Atanasiu, pe ulita. Conservatorii, cu megafonul pe strazi. Pesedistii, puhoi. Democrati, asisderea. Se intilneau cetele pe ulite si incepeau sa se huiduie reciproc. Spre deliciul localnicilor, care se uita la politicieni ca la ursii de la zoo. Sau ca la maimute. Sau, ma rog, ca la ceva cu par. Oricum, ca la ceva zgomotos si suparator la ciocanel si scarita. Adica la urechea interna. In ziarul nostru de simbata, am dat, pe larg, cam ce cred localnicii despre politicieni. Iar titlul materialului era spusa unui hitru localnic: “Da-i in foc sa-i arza pe toti”. Macar daca ar arde cu folos… Sa primim, eventual, niste reduceri la gigacalorie…    • Intrucit astazi crestinii ortodocsi sarbatoresc “Cuviosul Andronic si sotia sa Atanasia”, ii uram ministrului Atanasiu, “La multi ani”. Asisderea si prefectului Cosmin Covaciu. Pentru ca si ei ne ureaza, zilnic, “La multi ani”. Acest text va fi considerat pamflet 

Scandalurile se tin lant de capul republicanilor, cu mai putin de o luna inaintea alegerilor pentru Congres, de la mijlocul mandatului. Potrivit unui sondaj Reuters/Zogby, democratii au profitat de scandalul sexual care l-a implicat pe senatorul Mark Foley si par a cistiga procente importante pentru Senat, desi nu suficiente pentru a intruni majoritatea. Democratii ar trebui, cu o luna inainte de scrutinul electoral din 7 noiembrie, sa cistige voturile pentru alte sase locuri in Senat pentru a fi majoritari. Usor de zis, dar mult mai greu de facut, mai ales ca acelasi sondaj arata ca republicanii ameninta 10 din locurile detinute in prezent de democrati.     Desi sortii par favorabili democratilor, lupta electorala a capatat cu totul alte dimensiuni de cind s-au intetit si scandalurile in tabara republicana. Curentul nefavorabil privind razboiul din Irak, care a dominat politica acestei sesiuni a Congresului, raportul ambiguu publicat de presedintele George W. Bush, cartea lui Bob Woodward, o critica directa la adresa liderului american, sau scandalul sexual care il implica pe republicanul Mark Foley au orientat opinia publica spre democrati. Avantajul este insa destul de fragil, pentru ca nu vine dintr-un program electoral bine pus la punct sau datorita simpatiei fata de politica democrata, ci, dimpotriva, ca urmare a valului de antipatie nascut de republicani si a problemelor din ultimul timp ale acestora. Prin urmare, presiunea este destul de mare, un esec electoral in aceasta faza a alegerilor ridicind multe probleme pentru democrati in cursa pentru presedintia SUA. Cu toate acestea, este pentru prima data, din 1994, cind citeva circumscriptii, traditional republicane, sint amenintate de candidatii democrati. Asa cum stau lucrurile in acest moment, Camera Comunelor pare a fi a democratilor, iar in Senat, echilibrul se mentine fragil. In alta ordine de idei, daca democratii vor cistiga insa alegerile, liderul de la Casa Alba va fi pus in fata unei situatii cel putin dificile. Si anume, pentru prima data in mandatul sau, George W. Bush va fi obligat sa negocieze direct cu opozitia.

“Mai e vreo urma de indoiala despre diagnosticul celor intimplate? Este fascism”, tragea el un dramatic semnal de alarma, in timp ce opinia publica de pretutindeni, de la SUA la UE, alaturi de intreaga comunitate rusa isi exprimau indignarea, uluirea si furia. Cine a fost Anna Politkovskaia? Un luptator, cum ea insasi spunea intr-unul din rarele interviuri acordate colegilor de breasla. Un slujitor al adevarului, oricit de neiertator ar fi. Asa a ramas ea in memoria ziaristilor rusi, a milioane de cititori de acasa si nu numai. “Ania”, cum era alintata la redactia ziarului “Novaia gazeta”, unde actionar este inclusiv fostul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, scria mult despre Cecenia. Calatorea mult in Cecenia. Cunostea foarte multa lume in Cecenia. In special printre luptatorii separatisti. Nu era de partea noilor lideri de la Groznai si nu aproba politica angajata de centrul federal in mica republica secesionista.Abia terminase o noua ancheta. Potrivit colegilor de redactie, Anna a fost ucisa cu doua ore inainte de publicarea unei adevarate senzatii. Despre torturile practicate in Cecenia. Materialul urma sa apara in editia de astazi a cotidianului “Novaia gazeta”. Era un articol bine documentat, cu declaratii, marturii, fotografii si comentarii. Anna trebuia sa transmita materialul la redactie seara. Cineva nu a mai lasat-o insa. I-a curmat viata cu patru gloante trase in cap si piept la intrarea in lift. Cita absurditate: stai de vorba cu oameni pe care responsabilii rusi ii considera teroristi deosebit de periculosi, nu patesti nimic si mori stupid, de o mina criminala, la doi pasi de casa. 25 milioane de rubleLumea presei din Rusia e socata. E uluita, infricosata. Jurnalistii se simt pusi la zid. Se simt luati in catarea pustii. Cine tine degetul pe tragaci? Cine a ucis-o pe Anna? Ca de obicei, autoritatile bijbaie. Desi toti cer operativitate. Ieri s-a auzit despre o inregistrare video unde ar aparea ucigasul. Cu fata complet descoperita. Cam ciudat! De ce a fost ucisa - predomina varianta activitatii profesionale. Nu e exclusa nici o pista: de la o rafuiala domestica la crima ordinara si razbunare. Pentru date suplimentare s-a pus o prima - 25 milioane de ruble. Inmormintarea va avea lor miine. La Moscova si in alte mari orase ale Rusiei, zeci de mii de oameni au iesit in strada. Nu i-a chemat nimeni. A fost un gest de tacuta solidaritate in fata groazei. “Stia prea multe”In absenta unor informatii oficiale, lumea presei a comentat tristul eveniment. “Este un semn”, declara politologul Serghei Markov. “Asasinarea Annei nu este ultima crima de acest gen”, estima realizatorul tv Mihail Leontiev. “Politkovskaia a fost un simbol al presei ruse. Ei au ucis un simbol. Acum, cind in Cecenia spiritele s-au mai domolit, cind multele din partile implicate in conflictul de acolo s-au mai impacat unele cu altele, articolele Annei nu mai faceau raul de acum trei ani, sa spunem”, aprecia, pe de alta parte, politologul Vitali Tretiakov. “Anna a platit cu viata nu pentru munca ei, ci pentru ca exista. Si stia multe despre cei care acum trei-patru ani nu insemnau mare lucru, dar au crescut intre timp, au prins forta, pe care nu stiu sa si-o stapineasca si actioneaza”, opina, la rindul sau, analistul Leonid Radzihovski. Ieri, a fost ziua de nastere a presedintelui Vladimir Putin. Coincidenta? Un semn sau un semnal?

Senatorii PRM vor introduce o motiune simpla avind ca scop demiterea vicepremierului Marko Bela din guvernul Tariceanu. Si aceasta, deoarece liderul UDMR militeaza, tot mai mult in ultimul timp, pentru autonomia Tinutului Secuiesc. Asadar, peremistii il acuza pe Marko Bela ca actioneaza impotriva statului roman. Secretarul general al PRM, senatorul Gheorghe Funar, a declarat ca Marko Bela “actioneaza in mod repetat impotriva unitatii statului roman, incurajind dezmembrarea teritoriului statului roman. In plus, in calitatea sa de vicepremier al guvernului, care raspunde de invatamint, cultura si de integrarea europeana, acesta nu a facut pina acum mai nimic in acest sens, singura lui preocupare fiind doar cum sa dezmembreze o data pentru totdeauna Romania”.Desi, teoretic, o motiune simpla are slabe sanse sa provoce altceva in afara unor lungi discutii in parlament, peremistii sint optimisti si cred ca vor reusi sa il inlature pe liderul UDMR din guvern. Dusman declarat de ani de zile al lui Marko Bela, senatorul PRM, Gheorghe Funar, este convins ca motiunea simpla care va fi depusa luni de partid pentru demiterea vicepremierului udemerist are sanse “foarte mari” sa fie votata. Si aceasta, deoarece PRM a discutat deja cu mai multi lideri ai grupurilor parlamentare de la Senat despre atitudinea ostila a lui Marko Bela.Plingere penalaPRM nu-i iarta nici pe cei care au participat in zilele de 23 si 30 septembrie 2006 la Consiliul Reprezentantilor Unionali de la Miercurea Ciuc si Tirgu Mures. Funar a anuntat ca a depus o plingere la Parchetul General impotriva acestora.In opinia senatorului PRM “UDMR este o organizatie terorista, care militeaza pentru dezmembrarea teritoriala a Romaniei. PRM considera ca toti cei care au participat la reuniunile de la Miercurea Ciuc si Tirgu Mures, fie ei parlamentari, ministri, primari, viceprimari, consilieri locali sau judeteni, au incalcat legea si trebuie sa raspunda in fata ei”. Guvern minoritar, dar fara maghiariPeremistii nu se dau in laturi nici de la alegerile anticipate, care ar trebui organizate cel tirziu in primavara. Mai mult chiar, PRM se arata dispus sa sustina si un guvern minoritar, dar fara UDMR. “PRM se pronunta pentru organizarea de alegeri anticipate, cel mai tirziu in primavara anului 2007. De asemenea, PRM isi manifesta disponibilitatea de a sustine un guvern minoritar din care sa lipseasca, insa, UDMR”, a declarat Gheorghe Funar.

Senatorul PNL Varujan Vosganian a recunoscut ca este tentat de postul de comisar european care ii revine Romaniei, odata cu integrarea in Uniunea Europeana. Liberalul a sustinut ca nu il intereseaza prea tare sa treaca de la Parlamentul Romaniei la cel european, dar ca nu l-ar lasa “deloc indiferent” o eventuala functie de comisar. Presedinte al Comisiei de buget, finante si banci din Senat, Vosganian a incercat sa-si tempereze entuziasmul povestind despre responsabilitatile pe care le are deja in parlament. “Trebuie sa recunosc ca nu sint deloc interesat de functia de europarlamentar, intrucit in Parlamentul Europei, ca in orice parlament, de altfel, exista o mare birocratie, iar eu sint un om de actiune. In plus, am foarte multe responsabilitati aici, in tara”, a declarat Vosganian, citat de A.M. Press. Senatorul a vorbit si despre apropierea sa de Iasi, oras care i-a dat votul de intrare in parlament. E drept, sensibilitatea fata de ieseni si responsabilitatile de senator au reusit sa il tina pe Vosganian indiferent fata de o functie de europarlamentar, dar totul paleste cind vine vorba de un post de comisar european. Liberalul s-a declarat chiar onorat de faptul ca a primit nominalizarea din partea PNL pentru aceasta functie, alaturi de secretarul de stat in Ministerul Integrarii, Leonard Orban si de ministrul delegat pentru implementarea aquisului comunitar, Cristian David, chiar daca nu se cunosc inca domeniile de care se vor ocupa cei doi comisari trimisi de Romania si de Bulgaria. Oricum, decizia finala in alegerea unui reprezentant pentru postul ce revine tarii noastre este in miinile premierului Calin Popescu Tariceanu, iar Vosganian este un apropiat al acestuia. Desi este presat de societatea civila sa o sustina pentru aceasta functie pe Monica Macovei, ministrul justitiei, Tariceanu a promis sa trimita la audierea Comisiei Europene un bun profesionist, dar care sa se bucure si de sustinere politica in tara.

Asa ca, in frunte cu presedintele formatiunii, Mircea Geoana, pesedistii s-au pus de acord sa introduca o motiune de cenzura sau o motiune simpla care sa-i vizeze pe doi ministri democrati. Dincolo de aparente, actiunea social-democrata de a depune o motiune de cenzura in parlament ar putea implini visul lui Basescu de a se declansa alegeri anticipate. Noile strategii ale reprezentantilor PSD, adoptate simbata in cadrul unei sedinte, la care au participat liderii de la centru si sefii de filiale, prevad ca in urmatoarea perioada social-democratii sa inteteasca atacurile la adresa Aliantei DA si mai ales la adresa PD. Acest lucru, mai ales din cauza ca mai multi reprezentanti ai partidului, printre care Victor Ponta, Miron Mitrea, Ion Iliescu si Sorin Oprescu, i-au reprosat lui Mircea Geoana ca acuzele potrivit carora PSD s-a apropiat de PD dupa nominalizarea pesedistului George Maior ca sef al SRI nu sint tocmai benefice. In plus, liderii PSD au stabilit sa reia, chiar din aceasta luna, practica de impartire de fluturasi cu mesaje critice la adresa Aliantei DA. Cit priveste motiunea de cenzura, acuzatiile de ineficienta ministeriala i-ar putea avea ca subiect pe ministrii PD Vasile Blaga si Radu Berceanu. Oamenii lui Geoana nu au stabilit insa ce tema va fi abordata an textul acestei motiuni. Senatorul PSD Ion Iliescu a precizat totusi ca s-au conturat citeva domenii in acest sens - cel social, problemele administratiei si cel legat de capacitatea de administrare a fondurilor europene - si a confirmat ca si proiectul de buget pe 2007 care va fi prezentat de guvern ar putea face obiectul unei motiuni de cenzura. Dincolo de atacurile planuite la adresa presedintelui Traian Basescu, prin introducerea unei motiuni de cenzura, pesedistii se incadreaza perfect in planul locatarului de la Cotroceni de a declansa alegeri anticipate. Pe linga faptul ca in momentul de fata PSD si PD sint singurele partide care se declara de cite ori au ocazia pentru anticipate, simbata, Mircea Geoana a facut si previziuni de instabilitate politica, incepind din 20 octombrie. “Scena politica va intra intr-o faza de intensa instabilitate politica”, a apreciat liderul PSD. Geoana a acceptat ideea de congresDaca tot s-au strins cu totii, liderii PSD au hotarit oficial si datele la care vor avea loc Congresul extraordinar al partidului si Consiliul National care il va preceda. Daca pe 3 noiembrie Consiliul National se va intilni sa discute principalele propuneri de modificare a Statutului partidului, pe 9 decembrie, in cadrul unui Congres extraordinar se vor oficializa aceste modificari. In urmatoarele saptamini, pina la Consiliul National, liderii PSD intentioneaza sa consulte membrii de partid in legatura cu schita de oferta politica a PSD, dar si cu propunerile de modificare a statutului. Una din aceste propuneri, discutata in cadrul intilnirii de simbata este ca mandatul noii conduceri alese de congres sa fie de patru ani. O alta propunere este cea conform careia presedintele sa isi aleaga intreaga echipa si sa candideze “in bloc”. Marii absenti de la sedinta de simbata au fost reprezentantii grupului de la Cluj, Ioan Rus si Vasile Dincu, acesta din urma explicind ca a fost o coincidenta si nu ceva intentionat, deoarece in aceeasi zi a fost nevoit sa se duc la o nunta. PSD vrea sa-si mai pastreze putin europarlamentariiTot in cadrul intilnirii de simbata, social-democratii au venit si cu ideea aminarii alegerilor pentru desemnarea reprezentantilor Rominiei in Parlamentul European, pina in 2009, urmind ca actualii euroobservatori sa isi continue, pina atunci, mandatele ca europarlamentari. Motivul: organizarea alegerilor pentru PE si cheltuielile bugetare aferente nu s-ar justifica, intrucit euro-parlamentarii alesi vor activa mai putin de jumatate de mandat, pina in 2009, cind sint programate noi alegeri pentru PE, dupa cum au sustinut reprezentantii PSD. Aceasta idee vine dupa ce chiar social-democratii au criticat faptul ca actuala putere nu are o strategie in acest sens.

Deputatul Nicolae Popa este un om suparat. Suparat pe sine, pentru ca a fost un diletant si un naiv politic, dupa cum el a recunoscut, suparat pe Mona Musca pentru ca se bucura in continuare de o incredere mare in rindul populatiei, dar mai ales suparat pe faptul ca “profesorul” Voiculescu “este in continuare judecat pe nedrept”.Nicolae Popa a declarat ca “atunci cind am cerut ca toti liderii politici importanti asupra carora planeaza suspiciunea ca ar fi colaborat cu securitatea, sa faca pasul inapoi, si sa accepte in locul lor pe altii, si mai ales tineri, am fost de buna credinta, fara sa-mi dau seama ca as putea regreta mai apoi”.Sondajele il dor…Deputatul a adaugat ca nu se poate impaca cu gindul ca sondajele de opinie din ultima perioada scot in evidenta faptul ca “50% dintre romani sunt de acord cu gainariile si turnatoriile celor care au colaborat cu securitatea si au ascuns lucrul acesta in deplina imoralitate”. La aceasta concluzie a ajuns deputatul pe baza increderii de care se bucura in continuare Mona Musca, chiar daca a fost dovedita ca o colaboratoare a securitatii. In opinia lui Nicolae Popa, Mona musca este “un exemplu pentru toate clasele sociale, pentru ca s-a dovedit a fi o turnatoare de joasa speta, si care a desfasurat tot felul de actiuni securiste, si nu a facut nimic pentru poporul roman, iar in Parlament plimba vintul si pierde vremea, imbracata intr-un fals suris, si are inca girul de incredere a peste 50% dintre romani”. Deputatul a mai declarat ca nu crede in astfel de sondaje, pentru ca ar insemna “o continua masluire a celor din umbra, de teapa dinsei (Mona Musca n.r.)”.Inca o suparare…Supararea cea mare a deputatului nu este legata doar de faptul ca Mona Musca se bucura in continuare de o mare incredere din partea populatiei, ci mai ales din cauza ca Dan Voiculescu nu se bucura si el de un asemenea procent de incredere. Conform spuselor deputatului, “profesorul Voiculescu, care a facut lucruri esentiale, mult mai bune pentru romani si Romania, printre care un trust in care lucreaza zeci de mii de salariati, si asigura existenta la peste 100 de mii de oameni, este judecat in continuare pe nedrept”. Nicolae Popa a incheiat declarind: “recunosc ca am fost un diletant politic, crezind ca oamenii vor fi judecati dupa fapte si nu dupa ceea ce spun. Este o lectie de suprema invatatura”.

 Organizat de catre tinerii Partidului Democrat, manifestarea a stat sub semnul unei toamne bogate si al cailor, mai mult decit sub semnul politicii. Mircea Hava a promis ca cea de-a sasea editie va fi organizata mult mai bine, iar oamenii, incintati de ceea ce au vazut, au promis ca vor veni in poligonul de la Micesti in fiecare an.Viteza si putere“Festivalul calului” de la Micesti a fost deschis de concursul de viteza, la care au participat 19 proprietari. Cristian Javla din Vint s-a dovedit cel mai rapid, fiind recompensat, alaturi de calul sau. El s-a aratat incintat de reusita: “Este un concurs bun, am participat si anul trecut, si am cistigat. Am demonstrat ce putem. Calul inseamna foarte mult pentru mine, eu l-am crescut, si tin foarte mult la el. O sa participam si anul viitor, sa fie 3 cu noroc”. A urmat concursul de putere, caii fiind pusi sa traga 80 de metri, in panta, o caruta incarcata cu 2.500 de kilograme de nisip. Pentru Dora si propiretarul ei, Aurel Onita, a fost o joaca. “Este o bucurie pentru mine. Dora este un animal care ma ajuta mult si la treburile din gospodarie, dar imi aduce si multe bucurii”, a spus Aurel Onita la final. Sarbatoarea caluluiUnul dintre cei care are meritul de a fi pus “pe picioare” aceasta manifestare, primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, a explicat ce inseamna acest festival. “Este o sarbatoare a calului, pentru ca momentul este acela in care taranii au terminat cu recoltatul, iar in aceasta zona, oamenii au folosit dintotdeauna cai pentru a stringe rodul cimpului. Pentru ca ne aflam intr-o zona viticola, este <<Drumul Vinului>>, iar pentru ca este vorba despre cai, este <<Tropote in tara vinului>>”. Oamenii au apreciat evenimentul, si au promis ca vor fi prezenti la Micesti si in anii urmatori. Adrian R. spune ca “vin de citiva ani. Imi plac foarte mult caii, iar concursurile sunt foarte reusite. Normal ca o sa mai vin”. Ionica C. a zis ca “este foarte bine ca si cai au o sarbatoare a lor, si de aceea imi place. Si atmosfera este foarte frumoasa”. Ionela P. spune ca “Este extraordinar. Vin in fiecare an, de cind a inceput, si e din ce in ce mai frumos. O sa vin si in urmatorii ani”.Premii si sarbatoareAtmosfera a fost completata de parapantistii clubului Arheopterix, care au zburat deasupra dealurilor, incintind asistenta. La final, toti participantii au fost premiati, unii dintre ei primind distinctii pentru spiritul imprimat manifestarii. Astfel, calul Misu a fost premiat, la cei 18 ani ai sai, pentru experienta, Mihai Buha si calul Doina au primit premiul pentru curaj, jokeul avind doar 13 ani, iar Ionut Miclea a fost premiat pentru participarea, fara pauza, la toate cele 5 editii de pina acum. Au mai fost premiati Petre Cercea si calul Tuca, pentru cei mai frumosi pasi de dans, dar si cel mai perseverent concurent, Ilie Borca si calul Iancu. In fine, pentru tenacitate a primit premiul Androne Stoica, iar pentru pastrarea traditiilor populare, Popa Pavel cu calul Ordeanu’.

Vigilenta... partialaIn curtea cladirii unde a fost amenajata sectia de votare, te intimpinau vreo 20 de gaini scapate din curtea vecinului, care fugeau sa se ascunda imediat ce se apropia cineva. In drum, Loganul cu Politia Rurala statea la loc de cinste, in timp ce politistii isi luasera pauza de o tigara. Chiar isi luasera o pauza, pentru ca “ochii vigilenti” ai oamenilor politici prezenti nu ii lasau sa “leneveasca”. Iar oameni politici erau de toate rangurile, de la senatori si deputati, la primari, viceprimari si consilieri, de toate “culorile” politice, care ba stateau si birfeau impreuna - undeva in mijlocul curtii, ca sa-i vada lumea -, ba fugeau sa le spuna politistilor ca tocmai au aflat ca, in piata din centrul comunei, cineva face campanie, bineinteles, pentru alt partid decit al lor. Si asta, in conditiile in care omiteau sa vada ca tocmai colegul de partid de linga ei isi “uitase” insigna cu sigla sau indemnul electoral al partidului in piept. NereguliUndeva dupa orele prinzului, adica dupa terminarea slujbei de la biserica, a inceput sa curga cel de-al doilea val de alegatori. Oamenii politici si-au intrerupt brusc discutiile, au devenit zimbitori si au inceput sa-i salute pe oamenii care mergeau catre sectia de vot. In sectie, membrii comisiei nu mai pridideau cu impartitul stampilelor de vot si au fost nevoiti sa-i tina pe unii oameni la usa, pentru ca in sectie era deja prea multa lume. In imbulzeala creata cu “valul” care a iesit de la biserica, ar fi fost scuzabil faptul ca membrii comisiei nu au vazut ca in unele cabine intrau cite doua persoane. Dar aceeasi situatie se inregistrase si in urma cu vreo 20 de minute, cind in sectie nu erau mai multi alegatori decit membrii ai comisiei. Abia cind i-au vazut pe jurnalisti ca fotografiaza cabinele de vot, presedinta comisiei i-a spus unui membru sa nu-i mai lase pe oameni cite doi in cabine. O problema care se anunta grava, care a necesitat si deplasarea la fata locului a subprefectului Clement Negrut (cel desemnat de prefect sa supervizeze buna desfasurare a alegerilor), a fost legata de cartile de identitate. Din cei peste 1.800 de cetateni cu drept de vot, doar aproximativ 1.300 au reusit sa-si schimbe cartile de identitate pe noua comuna, fapt care a creat confuzie in legatura cu posibilitatea celorlalti de a-si exprima votul. Cei care aveau buletinele vechi au fost lasati sa voteze pe baza acestora, iar celor care au predat buletinele pentru preschimbare actele le-au fost inapoiate de seful de post in cursul zilei de simbata. Duminica, la orele prinzului, mai erau trei - patru persoane care nu isi ridicasera actele de la seful de post. Situatia a dus si la aparitia unei contestatii, din partea unei alegatoare, care s-a prezentat cu pasaportul si cartea de alegator. Cum legea spune ca se voteaza pe baza cartii sau buletinului de identitate (sau a pasaportului diplomatic, ceea ce nu era cazul), a fost necesara o aprobare speciala pentru ca aceasta sa poata vota, aprobare care a fost obtinuta. Asteptari concreteIn cursa electorala pentru conducerea nou infiintatei comune au intrat sapte partide: PD, PNL, PSD, PC, PRM, PNT si PNG. Primele sase dintre acestea au candidati atit pentru primar cit si pentru consilieri locali, in timp ce PNG candideaza doar pentru consiliul local, care va fi format din noua membri. In ce-i priveste pe oameni, majoritatea au declarat ca nu prea le pasa de la ce partid va fi primarul, cit timp acesta va face sa le mearga mai bine. Iar “mai bine” inseamna pentru ei, in primul rind, drumuri mai bune, dar si alimentare cu apa sau canalizare. Dealtfel, toti candidatii le-au promis rezolvarea acestor probleme. De unde vor face rost de bani? Aceasta va fi marea provocare. 

 Politistii din Ocna Mures au efectuat, vineri, o actiune de control la nivelul intregului oras, pe toate liniile de competenta, prilej cu care au aplicat 34 de sanctiuni contraventionale, in valoare de 2.870 de lei. Dintre acestea, 4 amenzi au fost aplicate pentru tulburarea linistii si ordinii publice, iar alte 3 pentru comert ilicit. Ca de obicei, cele mai multe incalcari ale legii, 27, au fost constatate la legea circulatiei pe drumurile publice.

 Lucratorii din cadrul Biroului Politiei Rurale Alba i-au identificat si retinut, simbata, pe Ioan B., de 22 de ani si Marius P., de 17 ani, ambii din Sintimbru. Cei doi, gindindu-se, probabil, ca vine iarna, si trebuie incalzit sufletul cu ceva, au patruns in noaptea precedenta in curtea unei batrine, Maria G., de 70 de ani, din localitate, de unde au sustras un cazan de tuica, cu capacitatea de 100 de litri, fabricat din cupru. Din pacate pentru ei, politistii i-au prins foarte repede, asa ca n-au mai apucat nici sa faca o tuica, nici sa vinda cazanul, care i-a fost returnat proprietarei de drept. Celor doi li s-a intocmit dosar penal pentru furt calificat.

 Aflat la cea dea doua editie, evenimentul a reunit artisti din Kosovo, Austria, Belgia, Mexic, Africa de Sud si, bineinteles, Romania. Majoritatea celor care au expus au fost tineri neconsacrati, pe care organizatorii au incercat sa ii sprijine in incercarea de a deveni personalitati in domeniu. La reusita evenimentului au contribuit Centrul Cultural “Liviu Rebreanu” din Aiud, Fundatia “Inter-Art”, portalul aiudonline.ro, Primaria si Consiliul local Aiud, Consiliul judetean Alba si Scoala Populara de Arte si Meserii din Alba Iulia. Organizatorii au fost sprijiniti in demersurile lor de catre Centru de Resurse pentru Comunitatile de Rromi din Cluj Napoca, si au desfasurat acest festival sub egida Comisiei Nationale a Romaniei pentru Unesco. Fotografie artistica Desfasurat pe durata a 3 zile, si constituit dintr-o serie de expozitii tematice, festivalul a reunit fotografii dintre cele mai diverse, insa deosebit de bine realizate. Tocmai plecind de la aceasta reusita, unul dintre cei care a expus vorbea despre faptul ca fotografia artistica cistiga din ce in ce mai mult interes in viata cotidiana. Cei prezenti nu au uitat meritul intr-ale artei al Scolii Populare de Arte si Meserii Din Alba Iulia, singura de profil din zona, in conditiile in care Sibiul sau Hunedoara nu beneficiaza de astfel de institutii. Ca dovada a importantei pe care o are “cuibul de cultura”, cei mai buni dintre elevii de aici au expus o serie de lucrari foarte bine realizate. Aurelia Bularca si Radu Ciobotea, prezenti la manifestare, au primit cuvintele de lauda, adresate de organizatori: “Marius Moga senior, un maestru al fotografiei, a ales ca, impreuna cu elevii sai sa va arate imaginea imaginii”. Puterea artei Venit tocmai din Africa de Sud, fotograful profesionist Mark Oostendorp, care in prezent activeaza ca free-lancer, a vorbit despre ceea ce intelege el a fi puterea artei. Artistul sud-african a declarat: “Doresc sa arat lucrarile mele, pentru ca pot sa devin un ambassador al tarii mele, a zonei din care provin, iar prin intermediul artei, a fotografiilor, mesajul meu sa fie recaptionat mai bine. Am ales Romania, si Aiudul, pentru ca acum locuiesc aici, si cred ca puterea artei de a trece prin timp este de necontestat. Peste ani, peste secole, fotografiile acestea, sau poate altele, vor ramine sa povesteasca celor care vor trai atunci despre ceea ce a fost astazi la Aiud, dar mai ales despre ceea ce a insemnat arta in acest mileniu si despre noi, cei care incercam sa povestim ceva prin arta“. Toti ce prezenti au fost de acord ca arta, fie ea moderna sau clasica, trebuie sa isi duca menirea mai departe, aceea de a educa generatiile in spiritual frumosului. Dorinta Organizatorii spera ca importanta evenimentului si sprijinul de care s-a bucurat editia din acest an sa reprezinte baza de pornire pentru permanentizarea manifestarilor culturale la Aiud. In acest sens, colaborarile interculturale nu sunt de neglijat, asa cum a ales sa precizeze si directorul Scolii Populare de Arte si Meserii din Alba Iulia, Elena Anghel. “Vreau sa multumesc tuturor, celor care ne-au fost alaturi in organizare, celor care ne-au sprijinit in orice fel, celor care au expus aici sau in cadrul altor expozitii ale acestei manifestari, si celor care au ales sa isi sacrifice citeva ore din acest week-end pentru a fi alaturi si pentru a admira ceea ce colegii nostii ne ofera spre privire. Cred ca aceste expozitii ofera privilegiu de a ne integra prin arta in societatea de astazi, si as vrea sa amintesc si despre Asociatia Inter Art, care ne-a sprijinit, si pe care o aperciem cu totii“.

 Simbata seara s-au disputat 22 de partide din toate cele sapte grupe ale preliminariilor Campionatului European din 2008. Mai multe rezultate au fost surprinzatoare, iar Spania, Anglia si Franta reprezinta dezamagirile acestei etape. In Grupa A, a surprins egalul pe care Armenia l-a reusit pe teren propriu in fata Finlandei, 0-0, dar si victoria Serbiei in fata Belgiei cu 1-0, daca se ia in considerare modul in care vecinii nostri au parasit CM din Germania. Portugalia - Azerbaidjan 3-0 intra in seria rezultatelor logice. Clasament: Serbia, 7 puncte (3 partide), Finlanda, 5 puncte (3 p), Portugalia, 4 puncte (2 p). Socul serii l-au oferit scotienii, in Grupa B, care, desi dominati clar, au invins Franta cu 1-0 pe Hampden Park, marcind la prima faza periculoasa la poarta “cocosilor galici” prin Caldwell, in minutul 67. Franta este la prima infringere dupa un 3-2 contra Rusiei, din iunie 1999, “L’Equipe” titrind: “Scatoalca de la Glasgow”. Italia insa a evitat dezastrul, invingând Ucraina mai greu decit o arata scorul, 2-0, “azzurri” pastrind sanse la calificare. Scotia este surprinzatorul lider autoritar al grupei, cu 9 puncte din 3 partide, urmeaza Franta, cu 6 puncte (3 partide) si Italia, 4 puncte (3 p). Grupa C: Moldova - Bosnia: 2-2 (dupa ce gazdele au condus cu 2-0), Ungaria - Turcia: 0-1 si Grecia - Norvegia: 1-0. Trei echipe au 6 puncte, Grecia, Turcia si Norvegia, insa nordicii au un joc in plus fata de rivali. In Grupa D, rezultatele-soc s-au inregistrat la partidele Cipru - Irlanda 5-2 si Tara Galilor - Slovacia 1-5, dupa ce galezii si irlandezii isi puneau mari sperante in aceste preliminarii. Cehia pastreaza sefia clasamentului (3 meciuri, 9 puncte), dupa 7-0 cu San Marino. Pe pozitia secunda se afla Germania (2 partide, 6 puncte), slovacii situindu-se pe 3, cu 6 puncte din 3 jocuri. “Dezamagire” este cuvintul de ordine in presa britanica dupa Anglia - Macedonia: 0-0 din Grupa E. “The Sun” a titrat: “Sfirsitul lunii de miere”, cu referire la tehnicianul Steve McLaren si la relatia sa cu fanii si cu mass-media. Guus Hiddink se afla la al doilea rezultat de egalitate pe banca tehnica a Rusiei, 1-1 cu Israelul, iar croatii au depasit Andorra cu 7-0. Clasament: Anglia si Israel se afla la egalitate (7 puncte, 3 partide), iar Croatia incheie podiumul (4 puncte, 2 p). In Grupa F, Suedia a invins cu 2-0 Spania, selectionerul ibericilor, Luis Aragones, aflindu-se intr-o situatie deosebit de delicata. Danemarca nu a reusit sa invinga Irlanda de Nord, 0-0, iar Letonia a dispus de Islanda cu 4-0. Suedia are 9 puncte din 3 jocuri, Danemarca, 4 puncte din 2 jocuri, iar Irlanda de Nord a acumulat 4 puncte din 3 jocuri. Spania se afla pe pozitia a cincea, cu 3 puncte din 3 partide.

 Unirea Alba Iulia a reusit doar un egal in partida de simbata, disputata la Baia Mare, in compania formatiei locale. Dupa o prima repriza controlata de albaiulieni, dar fara realizari de notat, elevii lui Zamfir au deschis scorul printr-un eurogol norocos, si au fost egalati printr-o executie similara. Finalul jocului a fost unul foarte disputat, cu ocazii de ambele parti, insa nici una dintre formatii nu a reusit sa mai inscrie. Per total, se poate spune ca FC Unirea a scapat printre degete victoria, tehnicianul Mihai Zamfir nereusind sa isi vada indeplinit obiectivul personal, acela de a aduce echipa pe 0 la adevar dupa etapa a 10 a. Dupa aceasta etapa, albaiulienii ramin pe locul 10 in clasament, cu 13 puncte, la 5 lungimi distanta de ultimul loc, si la doar 3 de locul 5.   Echilibru Partida din “Dealul Florilor” a stat sub semnul echilibrului, ambele formatii avind posibilitatea de a inclina balanta in favoarea lor. Dupa un inceput mai bun al oaspetilor, care au dominat clar primele 15 minute, gazdele au revenit in joc. Tot baimarenii au avut prima mare ocazie de gol, in minutul 23, cind Petrovan, aflat la numai 6 metri de poarta lui Rotar, nu a putut relua in plasa. Dupa pauza, partida s-a animat, astfel ca fazele de poarta au inceput sa apara de ambele parti. Tot gazdele au fost cele care au avut prima mare oportunitate, insa acelasi Petrovan a fost blocat bine de apararea albaiuliana in minutul 51, iar la numai 2 minute distanta, Cazan a sutat bine, insa mingea a trecut putin peste poarta. Albaiulienii au deschis scorul in minutul 64, cind Opriceana a executat pe jos o lovitura libera de la aproximativ 28 de metri lateral dreapta, mingea intrind in poarta, desi a fost deviata de portarul gazdelor. Baimarenii au iesit din nou la joc, au avut o bara in minutul 70, insa totul parea sa se indrepte spre o noua victorie a elevilor lui Mihai Zamfir. Nu a fost asa, pentru ca Fabian, unul dintre cei mai buni oameni de pe teren, a sutat in minutul 72, dupa o actiune personala. Torpila de la 30 de metri s-a oprit direct in vinclul portii lui Rotar, consemnind scorul final. Ultimele 20 de minute au fost foarte animate, cu multe faze de poarta, insa cele doua formatii nu au mai reusit sa inscrie. Au intrat in teren FC Unirea Alba Iulia – antrenor Mihai Zamfir: Rotar, Opriceana, Cazan, Marincean, Oroian, Dilbea, Ghiorma, Manea, Iatu, Cristea sI Zagrean. Dupa pauza au mai jucat: Siminic si Tatar. FC Baia Mare – antrenor Adalbert Rozsnyai: Bota, Hang, Fodor, Bumb, Fabian, Petrovan, Bichiri, Mitrusca, Irimean, Cojocarescu, Cristian. Au mai intrat: Petrusca, Petrea si Furdui. Picanterii FC Unirea Alba Iulia aduna mai multi microbisti in tribune la meciurile de afara decit la cele de acasa, media fiind de 300 de spectatori pe Cetate, si 500 in partidele din deplasare. In ultimele 5 partide, pe toate stadioanele seriei a II a din esalonul secund, toamna s-a facut simtita, mai putin unde au evoluat elevii lui Mihai Zamfir. Indiferent ca a fost vorba despre Timisoara, Baia Mare, Mioveni sau Alba Iulia, vremea a fost una frumoasa, cu mult soare, si foarte buna pentru fotbal. Vorbe Mihai Zamfir – antrenor FC Unirea Alba Iulia: “Ce a lipsit pentru o victorie in partida de astazi ? – A lipsit, ca de obicei, finalizarea. Am avut 3-4 ocazii de poarta pe care nu le-am concretizat. Si golul pe care l-am primit a fost foarte norocos. Daca mai da de 100 de ori, nu mai intra acolo. Obiectivul dumneavoastra de a termina etapa a 10 a cu 0 in clasamentul adevarului nu a fost indeplinit, ce va doriti pentru finalul acestui tur ? Ce obiectiv aveti ? Obiectiv…ma mai gindesc. Pina atunci mai este mult. Oricum, nu vreau sa vorbesc de obiectiv, pentru ca nu vreau sa fiu interpretat. Jucam in continuare”. In aceeasi etapa Unirea Dej – Building Vinju Mare 0-2, Minerul Lupeni – Auxerre Lugoj 2-1, Poli II Timisoara – FC Caracal 2-1, Industria Sirmei Cimpia Turzii – FCM Tirgoviste 1-0, Dacia Mioveni – FC Bihor 1-1, Corvinul Hunedoara – FCM Resita 2-0, Gaz Metan Medias - CFR Timisoara 2-0, “U” Cluj – CSM Rimnicu Vilcea 1-1 In etapa viitoare C.S. Auxerre - FC Baia Mare, FC Caracal - Minerul Lup., Building V. Mare - Politehnica Tm., FC Unirea A.I. - FC Tirgoviste, CFR Timi?oara - Dacia Mioveni, FC Bihor - FC Unirea Dej, “U” Cluj - CS ISCT, CSM Rm Vilcea - Corvinul Hd., FCM Resita - Gaz Metan M.

 Nationala Romaniei a invins cu scorul de 3-1 selectionata Belarusului, in cel de-al treilea meci al “tricolorilor”, din cadrul Grupei G a preliminariilor Campionatului European din 2008. Nationala lui Piturca a trecut in fruntea clasamentului, in urma rezultatului de la Sofia, unde Bulgaria a terminat la egalitate, 1-1, partida cu Olanda. Contrar tuturor asteptarilor, la meciul cistigat de Romania in fata Belarusului, in tribunele stadionului din Ghencea au fost prezenti doar aproximativ 10.000 de suporteri. Atmosfera a fost deosebit de rece cu citeva momente inaintea inceperii partidei, iar lumea se ridica rareori in picioare ca sa cinte pentru incurajarea “tricolorilor”. Nici macar intonarea Imnului “Desteapta-te, romane!” nu i-a dezmortit pe spectatori, care parca se aflau in fata televizorului, spargind de zor seminte. Golurile marcate rapid de Adrian Mutu (minutul 7) si de Ciprian Marica (’10) au avut rolul de a anima atmosfera. Nu pentru mult timp insa, deoarece din sectorul ocupat de cei 50 de suporteri bielorusi a zburat o torta aprinsa, care avea ca tinta fanii romani aflati in tribuna alaturata. Din pacate, ultrasii bucuresteni au ripostat si au inceput sa arunce cu obiecte inspre suporterii oaspetilor, iar incidentele au degenerat. Bineinteles ca s-au rupt din nou scaune, iar dupa evacuarea bielorusilor din stadion, grupul fanilor romani a trecut la o noua “disputa” cu jandarmii. Incidentele de pe stadioanele din Romania, in special din Capitala, au devenit tot mai frecvente, iar UEFA ar putea sa treaca la sanctiuni drastice, ceea ce nu ar fi in beneficiul fotbalului de pe meleagurile noastre. Pe linga conflictul dintre grupul de suporteri romani si fanii bielorusi, “tricolorii” au avut parte de o primire ostila la revenirea pe stadionul din Ghencea. Ceea ce ar fi trebuit sa fie mai mult o sarbatoare s-a transformat intr-o atmosfera jenanta, in care jucatori precum Adrian Mutu, Cristi Chivu, Florentin Petre sau Claudiu Niculescu au fost apostrofati, huiduiti si chiar injurati de “suporteri”. La sfirsitul partidei, elevii lui Piturca, desi au invins, s-au declarat profund dezamagiti de atitudinea publicului bucurestean, exprimindu-si dorinta de a nu mai reveni in Capitala cu nationala Romaniei. “Pe mine nu m-au injurat suporterii, dar fata de Adrian au fost foarte aspri si nu merita acest lucru. El este acum putin nervos, dar asta este fotbalul, trebuie sa trecem peste toate”, a declarat atacantul lui Sahtior Donetk, Ciprian Marica. De asemenea, selectionerul Victor Piturca a fost si el dezamagit de atitudinea publicului din Ghencea si a precizat ca si-ar dori ca nationala sa joace in afara Bucurestiului, in locuri in care “tricolorii” sint primiti cu multa caldura. “Personal, as vrea sa jucam in provincie, poate la Timisoara, unde sint conditii bune. Azi, aici, au fost momente in care s-au strigat demisii si e pacat, deoarece un meci al nationalei trebuie sa fie o sarbatoare, chiar si cind se pierde. Dar in Bucuresti exista aceste rivalitati, s-a vazut cind a intrat si Claudiu Niculescu ce reactie a fost”, a declarat Piturca. Ultima partida disputata de “tricolori” la Timisoara dateaza din luna noiembrie 2002, cind Romania a fost invinsa, cu 1-0, de Croatia, intr-un meci amical in fata a 48.000 de spectatori.

 Doua noi norme care au ca scop anumite reglementari ale sistemului de pensii private au fost trimise spre publicare si aprobare de catre Consiliul Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CNSSPP). Cele doua vizeaza activitatea de depozitare a activelor fondurilor de pensii facultative si Norma privind participantii la un fond de pensii facultative. Elaborarea Normei privind activitatea de depozitare a activelor fondurilor de pensii facultative a fost data de necesitatea de a detalia prevederile referitoare la depozitarea activelor financiare ale fondurilor de pensii facultative din Legea nr. 204/2006. Introducerea prevederii ca depozitarii sa aiba si calitatea de custode constituie un element suplimentar de siguranta in mecanismul sistemului, care va crea premisele dezvoltarii in bune conditii a pietei pensiilor private. Obiectivele urmarite la elaborarea Normei privind participantii la un fond de pensii facultative au fost: stabilirea conditiilor de eligibilitate ale participantilor; stabilirea formei-cadru a actului individual de aderare; stabilirea procedurii care trebuie indeplinita pentru dobindirea calitatii de participant la un fond de pensii facultative; stabilirea conditiilor de incetarea a calitatii de participant la un fond de pensii facultative. Cele doua norme au fost armonizate cu legislatia aplicabila in Romania si in concordanta cu Directivele Uniunii Europene. Adoptarea si publicarea normelor in termenele stabilite va asigura premisele  functionarii sistemului pensiilor facultative de la 1 ianuarie 2007. La sfirsitul lunii septembrie a fost publicat in “Monitorul Oficial” primul set de sapte norme referitoare la procesul de autorizare in sistemul pensiilor facultative: autorizarea de constituire a societatii de pensii, autorizarea societatii de administrare a fondurilor de pensii facultative, norma ce vizeaza autorizarea fondului de pensii facultative, cea privind provenienta capitalului social, Norma cinci vizeaza informatiile continute in materialele publicitare referitoare la fondurile de pensii facultative si administratorii acestora, Norma sase - privind prospectul schemei de pensii facultative, Norma nr. 7/2006 privind incetarea activitatii administratorului.

 Subventiile directe se vor acorda doar pentru cei care lucreaza pamintul si au in proprietate cel putin un hectar de teren agricol. Ajutoarele finaciare direct bugetate de catre stat pentru fermieri vor creste constant, urmind ca, pina in 2013, valoarea acestora sa fie la nivelul celor acordate agricultorilor europeni. “Cam 70% din proprietarii de terenuri vor fi beneficiarii subventiilor directe. Nivelul lor va creste in fiecare an pina in 2013, cind vom avea cit fermierul european”, a precizat Gheorghe Flutur. In prezent, agricultorii romani primesc din partea statului un sprijin financiar care reprezinta circa un sfert din valoarea celui de care beneficiaza fermierii din UE: “Acum, in primul an, avem un sfert din cit are fermierul european”, a adaugat ministrul agriculturii. Farimitare excesiva O problema importanta a acordarii subventiilor si a absorbtiei fondurilor europene o constituie divizarea excesiva a terenurilor agricole. Dupa desfiintarea CAP-urilor si trecerea terenului agricol in proprietatea taranilor, din inventarul facut de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MAPDR) reiese ca, in prezent, exista 45 milioane de parcele, din care aproximativ jumatate au suprafete mai mici de un hectar. Gheorghe Flutur considera ca “gradul de farimitare este excesiv” si ca “trebuie gasite solutii sa nu se divizeze foarte mult exploatatiile agricole”. Una dintre solutiile inaintate de MAPDR a constat in acordarea de rente viagere pentru proprietarii cu virsta inaintata pentru ca acestia sa cedeze benevol terenul tinerilor, care sa faca o ferma eligibila pentru finantare. Ministrul a amintit ca la acest capitol ne-am descurcat foarte bine, in conditiile in care fondurile SAPARD au fost epuizate cu cinci luni inainte de termenul-limita. Astfel ca, in opinia ministrului, Romania nu va avea nicio problema cu absorbtia celor aproximativ doua miliarde de euro pe care le va primi anual din partea Uniunii Europene pentru dezvoltarea de programe. Satu’ si banca Pentru a facilita implementarea unor astfel de programe, au fost infiintate Birourile unice pe programul Fermierul la Directia Agricola, urmind ca legea Caselor de Credit Rural sa primeasca girul parlamentului. In ciuda faptului ca mai multe banci comerciale au derulat fondurile guvernamentale destinate fermierilor, acestia au intimpinat probleme la accesarea creditelor, una dintre solutii fiind infiintarea de “mici banci rurale, case de credit, in fiecare comuna din Romania, pentru microfinantari”, dupa cum sustine Flutur. Ministrul considera ca institutiile de creditare rurala vor fi operationale in scurt timp, deoarece vor functiona pe subscriptie publica facuta de fermieri sau de tarani. Tarani de 10 milioane In opinia ministrului, “o suta de tarani” pot aduna un miliard de lei pe care sa il depuna intr-un cont, urmind ca statul sa capitalizeze acest cont cu inca pe atit, iar din banii respectivi sa fie achizitionata motorina sau sa se infiinteze o cultura. Seful MAPDR pare sa uite ca la sate nivelul de trai este extrem de scazut si ca majoritatea locuitorilor practica o agricultura de subzistenta, finantata din alocatiile copiilor si pensii de CAP. Dar, probabil, prin directionarea a jumatate din fondurile europene anuale pentru refacerea a 10% din satele romanesti, situatia se va imbunatati. Programul, cu proiecte tip de un milion de euro pentru fiecare din cele 1.200 de sate vizate, este orientat cu precadere asupra sprijinirii comunitatilor mici. “Ne-am gindit sa sprijinim satele periferice cu mai putini locuitori, pentru ca intr-o comuna hotarasc consilierii majoritari care sint din satul cu cei mai multi locuitori, iar cele mai indepartate au ramas la urma cu investitiile”, a mai spus Flutur.

 Frigider, congelator si bar laolalta, noul model de combina frigorifica din gama Ariston, “Extendia MBZE 45 NF BAR” se remarca atit din punct de vedre al perfomantelor, cit si al designului. Elementele de noutate absoluta ale acestei combine sint minibarul exterior, care se deschide, fara a fi nevoie sa deschizi usa frigiderului, precum si sistemul “Ever Fresh”, ce permite pastrarea in vid a alimentelor. Practic, aceasta functie uneste, pentru prima data, doua metode diferite de congelare: “racire” si “conservare ermetica”, recipientele ermetice speciale nepermitind aerului sa patrunda in interiorul lor, astfel ca, odata introduse in compartimentul frigiderului intr-un suport specific, durata de conservare a alimentelor se va prelungi, acestea mentinindu-si inalterate calitatile nutritionale. Recipientele pot fi introduse direct in cuptor sau in cuptorul cu microunde pentru a fi utilizate la incalzirea sau gatirea alimentelor. Pe linga cele patru rafturi si compartimentul special pentru legume si fructe, combina are in componenta un compartiment pentru gheata, un suport pentru cuburile de gheata (“Ice Care”), un compartiment pentru congelare rapida (“Fast Freeze”), precum si un suport pentru racirea sticlelor de bautura (“Ice Party”). Congelatorul cuprinde trei rafturi si doua tavi de gheata. Ca functii speciale, amintim: “Hygiene Control”, functie cu rol protector impotriva formarii mirosurilor neplacute si a mucegaiurilor, posibila cu ajutorul unui filtru pentru absorbtia mirosurilor, precum si functia “No Frost”, care impiedica formarea ghetii, astfel ca dezghetarea manuala periodica a aparatului nu va mai fi necesara. In plus, cu ajutorul sistemului “Multiflow”, temperatura si umiditatea sint distribuite uniform in frigider, iar variatiile mari de temperatura sint eliminate. In cazul intreruperii curentului electric, “Extendia MBZE 45 NF BAR” are autonomie 21 de ore. Capacitatea totala neta este de 396 litri, dintre care 280 de litri reprezinta capacitatea frigiderului, iar 116 litri reprezinta capacitatea congelatorului. Noua combina este disponibila la dimensiunile: 190 cm x 70cm x 64,5 cm si costa 4.999,99 lei (produsul este incadrat la categoria “promotii”, in pret fiind inclusa si o masina de spalat rufe, din aceeasi gama Ariston, model “AVL 105”).

 Noul produs electrocasnic inorporabil “Lift Matic”, cea mai recenta inovatie de la Siemens, aduce un element de noutate surprinzator, ce consta in sistemul de glisare pe verticala, care coboara grill-ul cu vasele ce s-au aflat in interior numai printr-o simpla apasare pe buton. In acest fel, nu veti mai fi nevoiti sa deschideti usa cuptorului, de fiecare data cind verificati mincarea sau cind aceasta este gata si nici sa folositi manusi de protectie, atunci cind scoateti vasele cu mincare din cuptor. In plus, se evita orice risc de lovituri sau arsuri. Printre functiile speciale ale acestui aparat, amintim: incalzirea alimentelor, fara a mai fi nevoie sa fie decongelate in prealabil, gatirea cu aer fierbinte, controlul electronic al temperaturii (intre 30 si 300 de grade). “Lift Matic” este prevazut cu sistem de autocuratare cu piroliza (“Active Clean”), astfel ca nu veti mai fi nevoiti sa il curatati de fiecare data dupa ce il folositi, iar filtrul “AktivKat” impiedica depunerea grasimilor si formarea mirosurilor neplacute. Pret recomandat: 8.400 lei. Plita cu inductie Una dintre cele mai noi si eficiente metode de gatit, prin care se economiseste timp si mai ales combustibil, este inductia, procedeu prin care se emit cimpuri magnetice, ce incalzesc continutul vasului, fara a incalzi si aparatul care genereaza aceste cimpuri. Noua plita cu inductie “EH7875011” are patru zone de gatit si una pentru mentinerea alimentelor calde, iar functia “PowerBoost” permite o incalzire de doua ori mai rapida a plitei, decit in cazul uneia normale. Are sistem de activare prin atingere, “Touch Control”, si reglare electronica, in 17 trepte de putere. Se poate programa timpul de gatire, iar terminarea “operatiunii” este anuntata printr-un semnal sonor. Pret recomandat: 3.355 lei.

 Nu mai faci fata treburilor in bucatarie, dar nici nu vrei sa ratezi vreo secventa din filmul preferat sau, pur si simplu, te plictisesti in timp ce prepari blatul pentru prajituri? Solutia: fie iti cumperi un televizor, pe care sa il instalezi in bucatarie, fie te orientezi catre unul dintre noile produse electrocasnice, prevazute cu televizor si/sau cu DVD. In acest sens, noua hota multimedia, model “LC8M950”, cu televizor si DVD player incorporate, lansata recent de catre Siemens, reprezinta o nouate absoluta pe piata electronicelor si electrocasnicelor, combinind, intr-un mod inedit, utilul cu placutul. Televizorul are ecran LCD si DVD player incorporat, care permite conectarea la calculator si suporta formate video, audio si MP3. Dincolo de aceste facilitati inedite, hota functioneaza ca orice aparat de acest fel, avind in componenta un filtru din metal pentru absorbtia grasimii, capacitatea de absorbtie fiind de 400 metri cubi pe ora, iar la treapta “intensiv”, de 650 metri cubi pe ora. Indicatorul special din dotare va avertiza cind trebuie curatat sau schimbat filtrul, iar treapta de intensitate “Turbo” poate trece automat la o treapta inferioara. Ca functii speciale, amintim: functia “Softlight” - iluminare cu trei becuri halogen, functia “Dimm” - pentru stingerea si aprinderea treptata a becurilor, comanda electronica cu taste “push button” si afisare pe display cu sapte segmente, precum si capacitatea de a functiona silentios la numai 54 db, la 400 metri patrati/ora. Pret recomandat de producator: 10.065 lei. Frigider cu ecran LCD Un alt produs electrocasnic cu televizor este combina frigorifica Cool Media, model “KG39MT90”, de la acelasi producator. Televizorul este rabatabil, fiind integrat in usa frigiderului si are, in plus, in componenta doua difuzoare, telecomanda si conectori: doi conectori pentru casti (dispusi pe partea frontala a televizorului), cablu pentru antena, mufa tripla pentru DVD, video si camcorder, precum si modul de transmisie. Noua combina frigorifica functioneaza cu un sistem de doua compresoare, care permit functionarea independenta a frigiderului si congelatorului, precum si reglarea electronica a temperaturii. Ca functii speciale amintim: congelarea si dezghetarea automata, racirea dinamica prin intermediul unui ventilator intern, afisarea calendarului pentru produsele congelate si un indicator optic de avertizare. In cazul intreruperii curentului, “Cool Media” are autonomie 27 de ore. Capacitatea totala a combinei este de 347 litri, dintre care 263 litri reprezinta capacitatea frigiderului, iar 84 de litri, capacitatea congelatorului. Pret recomandat de producator: 10.645 lei.