Ştiri din Transilvania
Viteze de îți flutură părul! Pe peste un sfert din șinele României se circulă cu sub 50 km/h
„Performanță” marca Căile Ferate Române (CFR): viteza de circulație este cuprinsă în intervalul 0-50 km/oră pe 27% din rețeaua de căi ferate de pe teritoriul României!
Datele privind starea liniilor ferate din țară sunt prezente într-o anexă la proiectul de Ordin al ministrului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor privind aprobarea Actului adiţional nr. 1, pentru anul 2020, la Contractul de activitate al Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA pentru perioada 2016-2020, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 232/2016, postat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Transporturilor.
Viteze de peste 120 km/h, doar pe 4,29% din linia ferată a României
Lungimea totală a rețelei feroviare din România este de 10.621 km, se arată în documentul citat. Pe de altă parte, viteza medie proiectată a rețelei este de 86,30 km/oră, însă CFR SA nu poate asigura decât 69 km/oră în momentul de față. De precizat, că tronsoanele de linie ferată pe care trenurile pot circula cu viteze de 121-160 km/oră reprezintă doar 4,29% din total!, potrivit clubferoviar.ro.
Conform anexelor proiectului de act normativ, segmentele de cale ferată din România sunt împărțite în patru categorii, în funcție de viteza de circulație. De această categorie se ține seama și la calcularea tarifului pentru utilizarea infrastructurii care le este perceput operatorilor feroviari – viteză mai mare, tarif mai mare.
Astfel, în clasa A sunt incluse tronsoanele de linie pe care se poate circula cu viteze cuprinse în intervalul 121-160 km/oră, clasa B 91-121 km/oră, clasa C 51-90 km/oră și clasa D sub 50 km/oră. În anexa la actul normativ sunt înșiruite toate tronsoanele de cale ferată din România, în dreptul fiecăruia fiind trecută clasa în care se încadrează.
20 de miliarde de euro, banii necesari pentru a readuce liniile la viteza proiectată inițial
Potrivit calculelor CFR SA, doar pentru menţinerea raportului la acest nivel este necesară alocarea a 2,14 miliarde de lei. Apoi, numai pentru întreținerea liniilor ar fi necesari 1,11 miliarde de lei. Pentru acest an, de la bugetul statului a fost însă alocată în total o sumă de nici 83 milioane de lei, așa că este de așteptat ca starea căii ferate să se degradeze în continuare.
Dacă însă s-ar intenționa ca fiecare segment de linie să fie adus la viteza proiectată inițial, ar fi necesară o sumă imensă de 95,14 miliarde de lei, circa 20 miliarde de euro. Un asemenea demers ar presupune reparaţii capitale la infrastructura feroviară publică pentru recuperarea restanţelor la 9.921 km de linii, la un preţ mediu unitar de 2,9 milioane de lei și 8.974 km de terasamente, la un preţ mediu unitar de 4,950 milioane de lei.
România nu are pregătit niciun proiect pentru calea ferată!
Potrivit comisarului european Adina Vălean, România trebuie să gândească nişte proiecte, să facă un plan de ţară de reformă şi dezvoltare, pe care să îl prezintă Comisiei Europene până în aprilie anul viitor, pentru a putea accesa imediat fonduri europene şi pentru a începe proiectele necesare în vederea îmbunătățirii infrastructurii feroviare.
Adina Vălean s-a declarat nemulţumită de faptul că înainte de începerea negocierilor pentru realocarea fondurilor europene rămase, Spania a avut 14 proiecte pregătite, în timp ce România nu a avut niciunul pe care să îl poată pune pe masă, în aşteptare, pentru ca atunci când se face această realocare de fonduri necheltuite să poată beneficia de ele.
„Ne dau o sumă bună pe care noi o investim în proiectele transeuropene, inclusiv pentru calea ferată. E un singur lucru pe care trebuie să îl facem: să avem proiectele. România trebuie să se pună pe scris proiecte, pentru că sunt o mulţime de bani care vor fi puşi la dispoziţie masiv la începutul schemei financiare şi vor fi atraşi de acele ţări care au proiecte. Să avem proiectele, le punem pe masă Comisiei la începutul exerciţiului financiar şi sunt absolut convinsă că toate care ţin, de exemplu, de feroviar, pentru că îndeplinesc şi criteriul de sustenabilitate, vor fi foarte finanţabile”, a spus oficialul european, într-un interviu acordat pentru Deutsche Welle.
CITEȘTE ȘI: