Un medic clujean, specialist de terapie intensivă, s-a întors din Italia decimată de COVID-19 și a pus în practică în România tot ce a învățat acolo

 

 

Doctorul Marius Bărbat e implicat în tratarea bolnavilor infectați cu Sars-Cov-2 din primăvară, când s-a înscris ca voluntar și a plecat să dea o mână de ajutor medicilor din Italia, țară lovită în plin de pandemie.

 

„Era luna martie și vedeam că toată lumea are multe păreri, dar nimeni nu știa exact ce se întâmplă. Decât să speculez ce și cum să facem, am zis că cel mai potrivit este să merg chiar acolo. În felul acesta vom fi mai pregătiți. Am zburat cu un avion cargo și-am ajuns în Lecco, la un spital regional. Lecco e în Lombardia, era o criză profundă atunci”, își amintește medicul.

„Moartea era văzută ca ceva firesc”

Medicul vorbește despre imaginile apocaliptice care rulau pe toate posturile de televiziune. Sunt imaginile acelea dramatice cu medici căzuți pe holuri, cu pacienți băgați în saci și transportați la grămadă, cu familii îndurerate.

„E înfiorător, dar realitatea era oarecum contrară a ceea ce se vedea. Nu existau crize isterice, perioade isterice, ci moartea era văzută ca ceva firesc, un lucru deja acceptat atunci de toată lumea. Era luna aprilie. Veneau câte 80 de ambulanțe noaptea, iar mulți pacienți mureau până să ajungă la tratament. Ei, dacă apucau să ajungă în spital, puteau avea o șansă, dar mulți nu apucau și mureau deja pe drum. În Lecco este un spital regional cu 800 de oameni, unde se făceau transplanturi hepatice, renale, dar totul s-a sistat odată cu criza Covid. Și toată lumea trata Covid. Circuite? Nu erau. Erau două secții de ATI care erau dublate cu număr de paturi, câte 20 fiecare, și două secții de subterapie intensivă non-invazivă, unde erau ventilați oamenii. Eu lucram pe ATI cu un medic anestezist neurolog și cu un chirurg radio-toracic și încercam să-i salvăm pe fiecare, dar asta nu se face de pe o zi pe alta, e ceva de foarte lungă durată. De aici și imaginile acelea cu spitalele supraaglomerate. Erau și situații cu pacienți ventilați de foarte mult timp, cu oxigen 100% primit și atunci veneau cei din familie și cereau ca aceștia să fie deconectați de la aparate”, povestește el, conform g4media.ro

Scheme terapeutice după modelul italian

Din Italia, doctorul Marius Bărbat a adus mai multe scheme terapeutice la Spitalul de Pneumoftiziologie din Cluj, cum e tratamentul cu Oxid Nitric (monoxid de azot). Terapia a fost utilizată pentru prima dată în cazul unui pacient tânăr aflat în stare gravă, cu Sindrom de Detresă Respiratorie Acută (ARDS), iar după administrare, bărbatul a început să-și revină, având îmbunătățiri ale ventilației pulmonare, scăderea hipertensiunii pulmonare, corectarea hipoxemiei și implicit o mai bună oxigenare a sângelui. Finalmente, bărbatul, un tânăr de 23 de ani, a fost externat și se află acasă, unde a început să umble de câteva zile singur, fără asistență. Se recuperează. Trăiește. A stat intubat 37 de zile. În urmă cu câteva zile a venit singur la spital, la control.

Pe secția ATI e luptă continuă. Nimeni nu renunță la pacienți, cu toate că unii sunt în stare critică.

Doctorul Marius Bărbat iese din tura de noapte. O pacientă care a stat intubată de 60 de zile, a început să respire singură de o perioadă.

„Are 63 de ani și e intubată de aproape 60 de zile, cu o formă foarte agresivă de boală. După 40 de zile încă era pozitivă la testul Covid. Ea a fost controlată, fiecare volum de aer care intră, fiecare medicament. Vrem să o trezim acum”, spune medicul.
De la începutul pandemiei, la ATI-ul de la Pneumoftiziologie au trecut peste 90 de pacienți, toți cu forme severe. Rata de supraviețuire este de 78%, în vreme ce media în România este între 40 – 50% pe secțiile ATI unde se tratează cazuri de Covid.

Ce faci când nu ai locuri?

„Am fost puși în situația asta când am fost nevoiți să transferăm de la Cluj la Oradea. De la mine au plecat doi pacienți la Oradea. Dar n-am renunțat la ei, i-am ținut într-un balon cu oxigen până a venit elicopterul. Am mai avut pacienți pe secție a căror stare s-a degradat extrem de rapid. I-am intubat, am sunat la centrul de comandă, au trimis transport și s-au făcut transferuri la Târgu Mureș la Terapie Intensivă, la Alba Iulia la Terapie. Să dăm pe cineva jos de pe ventilator? Nu există așa ceva, nu suntem Dumnnezei. Toată lumea are dreptul la viață”, explică el.

Cele mai multe cazuri pe care le tratează sunt infecții cu Sars-Cov-2 luate de pacienți cu probleme adiacente, cu alte afecțiuni anterioare. Sunt și tineri infectați, sunt și persoane în vârstă.

Nu și-a văzut mama din 2019

„Ce ar trebui să știe toată lumea este că cei tineri răspund de obicei foarte bine la tratament și reușesc să se recupereze. Dar vă dau un exemplu din primele luni, un lucru real care s-a întâmplat. Am avut un tânăr cu Covid care s-a întors din Germania. A stat în spital, iar tatăl său a murit acasă infectat, nici n-a mai apucat să ajungă la medici. Asta se întâmplă. Noi ducem, să zicem, boala, dar pentru o persoană de 70 de ani e foarte complicat. Sunt bolnavi cu cancere în familii, sunt pacienți vulnerabili. Uite, eu nu am văzut-o pe mama mea tot anul 2020. Deloc. Am un copil de trei ani, iar din martie l-am trimis cu soția la părinți, fiindcă nu se știa atunci mare lucru despre această boală.”

Covid19 nu este o boală normală

„Fiziologic nu este o boală normală. Tot mai aud oameni care o compară cu gripa. Gripa produce o inflamație, inflamația produce febră, tuse, suprainfecție bacteriană, după care trece. Aici, când virusul intră în pneumocit, rupe celula. Și pe următoarea și pe următoarea. Corpul începe să curețe rămășițele și trebuie s-o facă pe undeva, renal, hepatic. Se blochează rinichiul, ficatul. Virusul acesta nu iese frumos din celulă și infectează alta, el iese și rupe tot, ca să înțelegeți. Din motivul acesta sunt mulți care rămân cu sechele. Unii plămâni afectați de Covid arată ca a unui om care a lucrat 40 de ani în mină sau care a fumat 50 de ani, chiar dacă n-a fumat niciodată și n-a lucrat în mină”, mai spune medicul Marius Bărbat, conform g4media.ro

CITEȘTE ȘI:
 

Dezvăluirea unui medic de la ATI: „Nimeni nu-și asumă să spună clar că nu știm tratamentul pentru COVID!”

 

 

„Și medicii sunt oameni!”. Dr. Adela Golea, șefa Spitalului de Urgență: „Toate presiunile, de la cazuri dificile până la a lucra foarte mult, duc la epuizare!”