INTERVIU Dr. Şerban Rădulescu: ”În sistemul sanitar banii trebuie chibzuiţi, dar nu trebuie facute economii”

Medicul clujean crede că în sistemul sanitar banii trebuie chibzuiţi, mai bine orientaţi, dar că nu trebuie făcute economii. “Este nevoie de o viziune pe termen scurt şi lung în sănătate, pentru ca tinerii să nu mai plece”, mai spune medicul clujean.

Reporter: Cum aţi lăsat lucrurile la Spitalul Clinic de Urgenţă Secţia de Chirurgie Vasculară, acum că v-aţi pensionat după 41 de ani de activitate chirurgicală?

Şerban Rădulescu; Secţia de Chirurgie Vasculară este o secţie înfiinţată acum mai mult de 15 ani. Specialitatea de Chirurgie Vasculară este extrem de importantă, eu am reuşit să introduc secţia noastră pe programul naţional de chirurgie vasculară, în urmă cu mai mulţi ani, aşa încât activitatea de chirurgie vasculară a fost una meritorie, aceasta datorită în primul rând colectivului pe care l-am condus, un colectiv de medici foarte bine pregătiţi, tineri.

Lipsurile acolo sunt mari, pentru că în ciuda capacităţilor profesionale ale întregului colectiv medical şi nu numai, din păcate condiţiile de lucru sunt improprii dezvoltării şi posibilităţii unor performanţe. Secţia nu are un bloc operator propriu, este într-un bloc operator împreună cu Clinica de Chirurgie Generală. Adevărul este că nu văd rezolvarea acestei probleme decât în momentul în care se va construi acel mult visat Spital Regional de Urgenţă. Deja au trecut foarte mulţi ani de când visăm şi sper să apuc ziua în care să devină realitate. 

Ce boli se operează la secţia de Chirurgie vasculară?

Se operează boli vasculare, şi anume bolile arterelor – deci bolile vaselor care duc sângele de la inimă la periferie, bolile venelor – adică bolile vaselor care duc sângele de la periferie către inimă, şi limfaticele.

Cum se rezolvă urgenţele vasculare?

Urgenţele vasculare nu se pot rezolva în secţia de Chirurgie vasculară, pentru că aici sunt necesare nişte condiţii, plus o linie de gardă permanentă. Acestea nu există la ora actuală. Există o linie de gardă pentru politraumatisme în care chirurgii vasculari participă prin chemare de la domiciliu în cazul unor astfel de afecţiuni, într-o echipă în care intră un chirurg generalist, un ortoped, un chirurg plastician. Dar nu există o gardă permanentă care să rezolve strict urgenţele de chirurgie vasculară.

Este oarecum neobişnuit ceea ce spuneţi…

Este o stare de fapt…Şi aş mai avea o problemă, modul în care este văzută chirurgia vasculară de actuala conducere a Universităţii. Nu există o disciplină care să se ocupe cu chirurgia vasculară, toată lumea ştie că această specialitate este tot mai importantă, pentru că afecţiunile vasculare sunt foarte frecvente, însă în acest moment, nu există o discplină care să se numească discipină de chirurgie vasculară şi care să se ocupe cu pregătirea studentilor si rezidentilor. Sper ca în viitorul foarte apropiat să se creeze şi această disciplină de chirurgie vasculară.

Care au fost cele mai frecvente intervenţii, operaţii pe care le-aţi făcut?

Bolile arteriale, arteriopatia cronică, o boală frecventă o boală determinată de ateroscleroza pereţilor arteriali care duce la moartea ţesuturilor care nu mai sunt vascularizate si deci oxigenate. Sunt urgenţele vasculare care trebuie rezolvate şi nu numai traumatismele, ci şi trombozele, emboliile.

Ce sfat le daţi tinerilor studenţi care vor deveni medici?

Cu siguranţă, cei care au mers la Medicină au mers din pasiune pentru această profesie. Din păcate foarte mulţi, după ce termină facultatea, gândul lor este să plece în străinătate şi lucrul acesta se vede, pentru că deficitul de medici este enorm. Nu mai vorbesc că cei care sunt buni sunt cei care pleacă. Asta nu înseamnă că aceia care rămân sunt slabi. Cred că în sistemul sanitar banii trebuie chibzuiţi, mai bine orientaţi, nu să se faca economii în sănătate. Este nevoie de o viziune pe termen scurt şi mai ales lung în sănătate.