Cât pot cheltui candidaţii în campania pentru alegerile din decembrie

Potrivit Legii finanţării partidelor şi a campaniilor electorale se acordă 60 de salarii minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de deputat sau de senator. Astfel, un candidat la alegerile parlamentare are voie să dea banii pe materiale promotionale în limita a 60 de salarii minime brute, mai exact 16.500 de euro. Singura condiţie impusă de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) astfel încât statul să returneze banii este ca partidul din care face parte candidatul să obţină un prag electoral de 3%.

Astfel, candidaţii vor ajunge să cheltuiască sume astronomice în campania pentru acest scrutin. Partidele consideră eligibile primele cinci locuri la Camera Deputaţilor şi primele trei la Senat.

Dacă considerăm primele cinci locuri eligibile, candidaţii liberali la Camera Deputaţilor vor cheltui 82.500 euro, iar la Senat primele trei atunci, aceştia vor cheltui 49.000 de euro.  PNL are în prezent doi senatori şi 3 deputaţi, şi speră că obţină cel puţin tot atâtea locuri. Aceeaşi sumă o va cheltui şi PSD, care în prezent are doi deputaţi şi a avut până nu demult şi un senator.

UDMR şi ALDE vor cheltui mai puţin, cele două formaţiuni sperând să obţină cel puţin câte un loc la Camera Deputaţilor şi unul la Senat.

Sume mai mici la alegerile locale

La alegerile locale din vară,  sumele au fost mai mici. Un primar a avut voie sa scoată 14.000 de euro pentru aceste materiale. Suma totală revendicată în urma campaniei electorale dinaintea alegerilor locale s-a ridicat la aproape 50 de milioane de lei, potrivit datelor publicate de Autoritatea Electorală Permanentă în urma solicitărilor depuse de partidele politice. Tradusă în moneda europeană, suma solicitată de competitorii electorali înseamnă peste 11 milioane de euro, bani care vor fi suportaţi exclusiv din bugetul de stat.

Reguli cu privire la finanțarea campaniei electorale

În campania electorală, partidele politice și candidații independenți pot folosi următoarele tipuri de materiale de propagandă:

– afișe electorale cu dimensiunea menționată mai sus;

– materiale audio sau video, difuzate de mass-media;

– publicitate în presa scrisă;

– broșuri, pliante și alte materiale din aceeași categorie.

Reguli cu privire la datele care trebuie să apară pe materialele de propagandă:

– denumirea partidului politic, a alianţei politice sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sau numele candidatului independent care le-a comandat, după caz;

– denumirea operatorului economic care le-a realizat;

-codul unic de identificare primit de la Autoritatea Electorală Permanentă şi tirajul materialelor.

Contribuţiile candidaţilor pentru campania electorală pot proveni exclusiv din următoarele surse: venituri proprii; donaţii primite de la persoane fizice; împrumuturi de la persoane fizice sau contractate cu instituţii de credit.

De asemenea, cheltuielile electorale efectuate nu pot fi mai mari decât contribuţiile electorale depuse.

De asemenea, CNA a stabilit regulile de desfăşurare a campaniei electorale în audio-vizual. Astfel, reflectarea campaniei electorale în audiovizual începe vineri, 11 noiembrie 2016, şi se încheie în ziua de vineri, 9 decembrie 2016, ora 7.00.

Candidaţii şi reprezentanţii partidelor politice au acces la posturile de radio şi de televiziune, publice şi private.

Posturile de radio şi de televiziune private au următoarele obligații față de Consiliul Naţional al Audiovizualului:

– să comunice implicarea lor în campanie,

– lista emisiunilor electorale pe care le vor realiza,

– intervalele de timp de difuzare a respectivelor emisiuni, până cel mai târziu în ziua de 10 noiembrie 2016.

Emisiunile şi dezbaterile electorale trebuie să asigure tuturor candidaţilor condiţii egale în ceea ce priveşte libertatea de exprimare.

Tarifele pe emisiune şi pe unitate de timp ale fiecărui post privat de radio şi de televiziune vor fi făcute publice şi vor fi aceleaşi pentru toţi competitorii.