Corupții Parlamentului le dau procurorilor lecții de procedură și legislație penală!

Zece deputaţi, nouă de la PSD şi unul de la minorităţi, au iniţiat un proiect de modificare a Codului de Procedură Penală care lasă procurorii fără o serie de instrumente de anchetă, îngreunează obţinerea denunţurilor, face mai dificilă arestarea şi reţinerea, reduce teremenele de prescripţie şi introduce o nouă infracţiune: abuzul de putere al organelor judiciare. 

Proiectul a fost înregistrat în procedură de urgenţă acum o lună, pe data de 2 aprilie, la Senat şi se află încă în stadiu incipient, de avizare. Modificările propuse - în total câteva zeci - sunt însă, potrivit specialiştilor în drept extrem de grave şi au un dublu scop: îngreunarea muncii procurorilor şi intimidarea lor, scrie hotnews.ro. Trebuie precizat faptul că din cei zece deputatţi, patru sunt cercetaţi penal, trimişi în judecată sau chiar condamnaţi.

Cele mai importante modificări

Astfel, dintre modificările şi efectele cele mai importante ale acestora subliniem condamnări mai greu de obţinut, dosare mai uşor de distrus sau arestare preventivă „pe probe“, nu pe „suspiciuni“.

De asemenea, politicienii dictează cum pot fi folosite probele de la denunţători prin descurajarea acestora şi ameninţă procurorilor cu închisoarea, potrivit modificărilor.

Încă o marţi neagră

Ieri, la Comisia Juridică s-a discutat o modificare a Codului de Procedură Penală, care a fost făcută prin amendamentul PSD și PC. 

Astfel, s-a eliminat din procedura arestării preventive „suspiciunea rezonabilă“ și s-a înlocuit cu „indicii temeinice“.

„Măsurile preventive pot fi dispuse dacă din probe rezultă indicii temeinice că o persoană a săvârşit o faptă prevazută de legea penală“, se arată în amendamentul la Codul de Procedură Penală care a fost aprobat, marţi, cu 4 voturi pentru şi 3 voturi contra în Comisia Juridică a Senatului. CSM s-a declarat împotriva amendamentului.

Opinii diferite în rândul politicienilor clujeni

Părerile sunt împărţite în rândul  parlamentarii clujeni, atunci când vine vorba de arestul preventiv, probe şi modificări ale Codului Penal. Senatorul UDMR Laszlo Attila spune că într-adevăr, suspiciunea este subiectivă.

„Sunt de acord cu ceea ce se spune în privinţa probelor, adică să se ceară probe, nu suspiciuni. Din punctul meu de vedere, suspiciunea este subiectivă, dacă nu este întărită de probe“, a declarat senatorul Laszlo Attila.

O părere opusă este exprimată de deputatul liberal Radu Zlati.

„Eu aş păstra Codul Penal aşa cum este acum. Pe de o parte, înţeleg şi dorinţa procurorilor când vine vorba de o siguranţă în ceea ce îl priveşte pe cel urmărit. Pe de altă parte, nu îi înţeleg pe judecători care dau aprobări pe bandă rulantă. Opinia mea personală este că PSD încearcă să mai taie din ghearele procurorilor“, a spus Zlati. 

Se diminuează eficienţa DNA

Direcția Națională Anticorupție a avut ieri un punct de vedere în ceea ce priveşte aceste modificări. Mai exact, DNA consideră că adoptarea propunerii ar diminua semnificativ eficiența DNA, ar îngreuna identificarea și pedepsirea infractorilor și ar afecta în mod sever statutul procurorilor în cadrul sistemului judiciar.

„Adoptarea propunerii ar diminua semnificativ eficiența Direcției Naționale Anticorupție și ar afecta în mod sever statutul procurorilor în cadrul sistemului judiciar.

Modificarea cadrului legislativ în regim de urgență și în lipsa unor analize obiective care să ateste o nevoie socială imperioasă este nejustificată, având în vedere că noile coduri au fost adoptate recent de Parlamentul României, în urma unor dezbateri îndelungate, care au implicat toate părțile interesate. De altfel, inițiatorii fac trimitere în expunerea de motive la apariția unor evenimente care necesită schimbarea politicii penale, fără însă ca acestea să fie indicate.

Legislația penală trebuie să realizeze un echilibru între nevoia societății de a trage la răspundere toate persoanele care au săvârșit infracțiuni și drepturile fundamentale ale persoanelor cercetate, însă modificările propuse ar altera acest echilibru și ar îngreuna identificarea și pedepsirea infractorilor.

Dispozițiile actuale protejează drepturile fundamentale ale persoanelor într-o manieră care corespunde standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului, astfel încât nu se justifică adoptarea unor noi standarde care nu au corespondent în tradiția juridică română sau în legislațiile altor state europene.

Pe de altă parte, stabilirea unor reguli de procedură exclusiv pentru procuror, nu și pentru ceilalți participanți la procesul penal care exercită aceleași atribuții, este atipică și indică faptul că propunerea urmărește limitarea capacității investigative a organelor de urmărire penală”.