Cum se strâng „banii gri“ în campania electorală

Campania electorală pentru alegerile prezidenţiale  a început de câteva zile. Milioane de pliante şi de afişe electorale tipărite prin firme cu vechi conexiuni la partide au împânzit deja fiecare oraş.

Legea actuală a finanţării partidelor limitează în acest an cheltuielile la 4,8 milioane de euro pentru fiecare candidat. Nu pune însă niciun prag pentru valoarea contractelor care pot fi încheiate, cheltuielile restante fiind uneori plătite ulterior, alteori nu. Cât de mare este însă diferenţa dintre sumele de bani strânse transparent din partea membrilor de partid şi cheltuielile de campanie? În general, liderii partidelor politice se feresc să facă o estimare a costurilor campaniei.

Oficial şi neoficial

Oficial, campaniile electorale se finanţează ca la carte: membrii de partid plătesc o cotizaţie asumată transparent, apropiaţi ai lor fac donaţii declarate deschis în luna martie a anului următor, dacă depăşesc 8500 de lei, iar cheltuielile sunt limitate, se arată într-o analiză realizată recent de Mediafax.  

În realitate, cea mai mare parte a cheltuielilor de campanie au fost deja făcute. Consultanţii au venit şi sunt plătiţi de câteva luni, marile lansări de candidaţi s-au contractat înainte de 3 octombrie, bannerele şi afişele au ieşit de sub tipar şi, acolo unde au fost comandate la Bucureşti, au plecat deja în ţară, tricourile, şepcile, gecile, brichetele sau chiar telefoanele mobile cerute de partide pentru potenţialii alegători au fost comandate, în cele mai multe cazuri din China, încă de acum o lună, susţin surse din partidele politice. Zeci de mii de activişti sunt deja mobilizaţi pe cheltuiala câtorva şefi de filiale de partid sau a firmelor apropiate acestora.

Veniturile oficiale, mărunţiş la partid

După ce au decis deja la Bucureşti conceptele generale de campanie, designul bannerelor şi mesajele, partidele pun cheltuielile de execuţie pe seama organizaţiilor judeţene, acolo unde circuitul banilor este şi mai greu de urmărit. Până acum, PSD nu a pretins filialelor să trimită bani la centru, urmând să preia cheltuielile pe care şi le negociază cu furnizorii în judeţe. Din partea membrilor, cei care susţin la vedere o campanie electorală, partidul strânge anual doar cotizaţia oficială fixată în Alianţa PSD-PC-UNPR la 200 de lei pentru aleşii locali, 300 de lei pentru parlamentari şi o indemnizaţie, adică 7000 de euro, plătită însă o singură dată pe an, pentru deputaţii europeni. Un total de 20.000 de euro din partea parlamentarilor şi 10.000-15.000 de euro pe judeţ, mult sub cheltuielile pe care un partid le face, mai ales în an electoral.

Rămase cu datorii semnificative din campaniile anterioare, PNL şi PDL au cerut fiecărui membru instalat politic într-o funcţie publică să-şi doneze în această lună indemnizaţia de la stat pentru campania lui Klaus Iohannis. Cu 173 de parlamentari şi câteva sute de aleşi locali, ACL ar urma să strângă în acest fel peste 200.000 de euro, o sumă nesemnificativă însă în raport cu cheltuielile de campanie. Restul ar urma să vină din donaţii, mai ales din partea firmelor membrilor de partid, mulţi dintre finanţatorii de ocazie orientându-se, la fiecare rundă de alegeri, în funcţie de statutul partidului - la putere sau în opoziţie.

Partidele cheltuiesc cât vor în campanie

Astfel, grosul banilor se aşteaptă de la sponsori. Calculele neoficiale ale liderilor de filiale arată că „o campanie cu resurse decente se face cu cel puţin 100.000 de euro“ pentru fiecare judeţ, mai arată Mediafax. Apartenenţa la un partid aflat la guvernare a lideruluii local poate însă, potrivit aceloraşi surse, să scoată de la companiile puternice ale judeţului şi până la 500.000 de euro.

Şi Monitorul de Cluj arăta, într-o analiză efectuată recent, că partidele politice cheltuiesc cât vor în campaniile electorale. Sumele adunate din donaţii de la membri şi simpatizanţi drept contribuţie, precum şi sumele de la buget sunt mai mult decât generoase, la fiecare scrutin.

De exemplu, pentru alegerile prezidenţiale din acest an, PSD şi ACL şi-au propus să strângă nici mai mult nici mai puţin de 50.000 de euro, pentru fiecare colegiu, arătau unele surse. În judeţul Cluj sunt 10 colegii de deputaţi şi 4 de senatori, ceea ce înseamnă 500.000 de euro în total, pe colegiile de deputaţi, respectiv 200.000 de euro pe cele de senatori. La ACL această sumă se împarte între PNL şi PDL. În România sunt 452 de colegii, ceea ce la nivel naţional ar însemna aproximativ 22 de milioane de euro.

Astfel, pentru că adesea depășesc valorile permise legal, aceste „donaţii” nu vor fi declarate, deși ar trebui publicate în Monitorul Oficial.