CV-ul ruşinii: Corina Creţu are un CV sărac, în comparaţie cu ale celorlalţi comisari europeni

Potrivit unei analize realizate de gandul.info, pe lista viitorilor comisari europeni anunţată vineri de preşedintele Comisiei Europene se află foşti prim-miniştri, foşti sau actuali miniştri, foşti preşedinţi de partid, diplomaţi, directori ai unor instituţii internaţionale, foşti primari sau profesori universitari. Printre ei se află şi Corina Creţu, propunerea României pentru comisar european, care, prin comparaţie cu numele anunţate de Jean-Claude Juncker, are unul dintre cele mai sărace CV-uri.

Nume grele pe lista lui Juncker

De exemplu, contracandidata sa pentru portofoliul Politiciilor Regionale, Vera Jourova, este ministru al Dezvoltării Regionale în Cehia şi a deţinut şi funcţia de secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, fiind cea care a negociat cu Comisia Europeană finanţările pe fonduri europene.

Astfel, pentru portofoliul Politicilor Regionale, Corina Creţu intră în cursă cu nume grele. Este vorba, în primul rând, de Vera Jourova, ministru al Dezvoltării Regionale în Cehia, care a deţinut şi funcţia de secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, fiind cea care a negociat cu Comisia Europeană finanţările pe fonduri europene. Portofoliul este dorit şi de Croaţia, care l-a nominalizat pe actualul comisar pentru Protecţia Consumatorilor, Neven Mimica.  În 2001, acesta a fost numit ministru al Integrării Europene, iar în 2011 a fost numit vicepremier responsabil cu politicile interne, externe şi europene. 

Corina Creţu este europarlamentar din 2007 şi a devenit recent vicepreşedinte al Parlamentului European. Ca membră a PE a făcut parte din mai multe comisii şi delegaţii. Pe plan intern, între 2005 şi 2006 a fost aleasă vicepreşedinte al PSD, după ce anterior a fost purtător de cuvânt şi consilier prezidenţial al lui Ion Iliescu.

Dacă se va confirma informaţia potrivit căreia Corina Creţu va primi portofoliul pentru ajutor umanitar, ea îl va prelua de la bulgăroaica Kristalina Georgieva, care a ocupat mai multe funcţii de conducere în cadrul Băncii Mondiale, instituţie al cărei vicepreşedinte a devenit în 2008.

Propunerea Lituaniei pentru Comisia Europeană este Vytenis Andriukaitis, în vârstă de 63 de ani, membru al Parlamentului din 1990. În prezent, este vicepreşedintele Parlamentului  şi preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din cadrul acestuia.

Vytenis Andriukaitis este unul dintre liderii partidului Social Democrat din Lituania, al cărui preşedinte a fost în perioada 1999-2001. Andriukaitis a candidat pentru cea mai înaltă funcţie în stat în două rânduri, în 1997 şi 2002. În cadrul activităţii sale de parlamentar a fost membru şi preşedintele a numeroase comisii. Între 2001 şi 2004, cât timp a ocupat funcţia de vicepreşedinte al  Parlamentului, Vytenis Andriukaitis a coordonat şi programul de intergrare europeană. În 2012, Andriukaitis  a devenit ministrul Sănătăţii. De asemenea, el  este unul dintre autorii Constituţiei adoptate de Lituania în 1992.

Andrus Ansip, 57 de ani, este fostul prim-ministru al Estoniei, funcţie pe care a ocupat-o din 2005 până pe 26 martie 2014, când a fost înlocuit de Taavi Rõivas.  Din 2004, este, de asemenea, liderul Partidului Reformist Eston, care face parte din coaliţia guvernamentală.

Miguel Aria Canete, Spania, 64 de ani, în prezent europarlamentar, a fost de două ori ministru al Agriculturii, Alimentaţiei şi Mediului, funcţie pe care ultima oară a ocupat-o în perioada 2011-2014.  Licenţiat în Drept, Miguel Aria Canete a intrat în politică în 1982, când s-a înscris în partidul Alianţa Populară.

Alenka Bratusek, 44 de ani, este prima femeie din Solvenia care a devenit prim-ministru, funcţie pe care a deţinut-o în perioada martie 2013-mai 2014. După ce a demisionat, şi-a format propriul partid, iar la alegerile din iulie a reuşit să obţină patru locuri în Adunarea Naţională, inclusiv unul pentru ea. 

Kristalina Georgieva, Bulgaria, 61 de ani, este actualul comisar european pentru ajutor umanitar. De profesie economist,  Georgieva a ocupat diverse funcţii în cadrul Băncii Mondiale, iar în 2008 a devenit vicepreşedintele acestei instituţii. Georgieva ar putea deveni comisarul european insarcinat cu bugetul european.