Deputatul Gurzău (PDL) a votat pentru "superimunitate"

Camera Deputaţilor a adoptat, ieri, un proiect de lege prin care parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal. Astfel, ei nu mai pot fi cercetați pentru abuz în serviciu.

Modificarea Codului Penal a fost făcută la adăpostul unei veritabile „perdele de fum”, conducerea Camerei Deputaților punând pe ordinea de zi cel puțin două proiecte de lege controversate - Legea mineritului și Legea privind amnistierea și grațierea -, care au distras atenția presei și a publicului de la subiectul cel mai sensibil.
Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei şi a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat şi fără dezbatere în plen.

Ședință de taină la Comisia Juridică

De altfel, Comisia juridică a întocmit raportul luni seară, în aceeaşi şedinţă controversată în care a fost adoptat şi proiectul Legii amnistierii. Este vorba despre proiectul de Lege pentru abrogarea art. 174 indice 1 din Codul penal, la care au fost adoptate mai multe amendamente.
Conform raportului printr-un amendament propus şi adoptat de Comisia juridică, preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal.

Astfel, la articolul 147 Codul Penal prevede că „prin «funcţionar public» se înţelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145 (autorităţi, instituţii publice, persoane juridice de interes public - n.r.)". De asemenea, „prin «funcţionar» se înţelege persoana menţionată în alin. 1, precum şi orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat”.

Excepția care-i salvează pe polticieni

Comisia juridică a introdus un nou alineat potrivit căruia: „Sunt exceptaţi de la dispoziţiile art. 147, Preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat, aceştia răspunzând penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispoziţiile legilor speciale în baza cărora îşi desfăşoară activitatea, precum şi cu dispoziţiile dreptului comun, cu respectarea dispoziţiilor prezentului alineat”.
Conform raportului, la şedinţa comisiei au fost prezenţi 22 de deputaţi, din totalul de 27 membri, iar raportul a fost adoptat cu majoritate de voturi, înregistrându-se doar 4 abţineri.

Pe șest, direct la votul final

Proiectul de modificare a Codului Penal nu a fost dezbătut în plenul Camerei Deputaților - camera decizională pentru acest proiect de lege -, fiind trecut direct la vot final.
Proiectul a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei şi a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat şi fără dezbatere în plen.
Astfel, raportul propus de Comisia juridică a fost adoptat cu 240 voturi "pentru", 57 de voturi "împotrivă" şi 4 abţineri.
Totul la adăpostul oferit de perdeaua de fum a dezbaterilor aprinse stârnite de introducerea e ordinea de zi a Legilor mineritului, respectiv cea privind aministierea și grațierea unor pedepse cu închisoarea.

Clujeanul Gurzău (PDL) a votat pentru "superimunitate". Demisia și acasă!

Printre cei care au votat "pentru" se află, surprinzător, clujeanul Adrian Gurzău. Deputatul PDL a votat așadar cot la cot cu USL, împotriva direcției de vot a partidului din care face parte.
Deputatul democrat liberal precizează, însă, că nu a votat în necunoştinţă de cauză, ci potrivit poziţiei partidului. „Am votat potrivit poziţiei partidului. Am încredere în poziţia partidului, în jurişti, nu am votat în necunoştinţă de cauză“, a declarat Adrian Gurzău.
Lista votului electronic la proiectul de lege (vezi aici) îl contrazice.
Grupul PDL a votat împotriva modificării Codului Penal: din cei 32 de deputați prezenți, 29 au votat "Nu", doi "Da", iar unul s-a abținut.

Gurzău a votat "Da", alături de colegul său de partid Gheorghe Udriște, dar și alături de parlamentari cu probleme penale precum Relu Fenechiu, Nini Săpunaru, Cristian Rizea, Monica Iacob-Ridzi sau Mihăiță Calimente.

Poziția și declarația deputatului clujean ridică următoarele întrebări: nu știe ce votează, caz în care ar trebui să-și dea demisia, sau are un interes în a elimina tragerea la răspundere a parlamentarilor pentru fapte de corupție, caz în care, din nou, nu are ce căuta să îi reprezinte pe clujenii cinstiți în Parlament.