Politică
FOTO: Le facem turiştilor centru naţional de informare, dar avem ce să le arătăm?
Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică Cluj va funcţiona în incinta Muzeului Etnografic de pe strada Memorandumului şi va avea o suprafaţă de 108 mp. Va fi gata pentru turişti peste câteva luni.
Conducerea Consiliului Judeţean Cluj anunţă demararea lucrărilor pentru un centru naţional de informare şi promovare turistică. A fost semnat deja ordinul de începere a lucrărilor de amenajare a centrului care va promova atracţiile turistice locale, regionale şi naţionale. Banii pentru realizarea acestuia provin din fonduri europene.
„Peste câteva luni turiştii vor avea la dispoziţie, într-un spaţiu de 108,47 mp, un centru de informare modern, dotat la cerinţele actuale. Concomitent, de beneficiile acestuia vor beneficia şi tour-operatorii, dar şi oamenii de afaceri aflaţi în tranzit sau cu interese de afaceri în zonă, persoane care doresc tratament balnear şi de recuperare şi care au, cu toţii, nevoie de informaţii corecte şi complete”, a declarat Horea Uioreanu, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj.
Misiunea Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică este de a promova potenţialul turistic al judeţului Cluj, de a prezenta toate ofertele turistice şi atracţiile turistice locale, regionale şi naţionale în scopul creşterii numărului turiştilor în judeţ, regiune şi ţară.
Valoarea totală a proiectului este de 524.108,32 lei, din care 408.093,00 lei sunt eligibili.
Cheile Turzii, obiectiv turistic important, în paragină de mai mulţi ani
Unul dintre cele mai importante obiective turistice din judeţ, Cheile Turzii, au fost uitate de autorităţi în ultimii ani, aşa că cel puţin pentru o vreme, angajaţii centrului de informare îi vor îndruma pe turişti spre un obiectiv turistic foarte prost sau chiar deloc amenajat. Totuşi, sunt şanse ca lucrurile să se îndrepte într-o anumită măsură deoarece Consiliul Judeţean finanţează din bugetul pe anul acesta reabilitarea drumului de acces spre Cheile Turzii şi construcţia unui hotel unde va funcţiona şi un serviciu salvamont.
Tot pentru Cheile Turzii plus Cheile Turenilor se află în derulare un proiect din fonduri europene pentru protejarea ariilor naturale din cele două rezervaţii. Consiliul Judeţean are la dispoziţie aproximativ 1,5 milioane lei pentru conservarea şi protejarea habitatului.
Cornelia Trif, purtătorul de cuvânt al Consiliului Judeţean a afirmat că elaborarea procedurii de management a ariilor protejate se află acum în faza de licitaţie. Pe lângă protejarea habitatului, se are în vedere şi realizarea de indicatoare, poteci şi achiziţionarea de echipament pentru Salvamont.
Muzeul de Artă se deteriorează pe zi ce trece şi ar putea fi şi pierdut
Muzeele, atracţii turistice importante nu se prezintă sub o formă tocmai potrivită pentru a atrage vizitatori. Muzeul de Artă Cluj-Napoca se află într-o stare avansată de degradare şi pică bucăţi de tencuială atât de pe zidurile din curtea interioară cât şi de pe faţada dinspre stradă. Clădirea a fost retrocedată de moştenitorii familiei Banffy şi nu se poate face nicio lucrare amplă de reabilitare până când nu se soluţionează situaţia juridică.
Muzeul de Istorie este închis de mai mulţi ani pentru lucrări, Muzeul de Farmacie riscă să-şi piardă clădirea din cauza revendicărilor, iar Muzeul de Speologie este închis din cauza revendicărilor.
Castele şi cetăţi din judeţ care au ajuns ruine
Judeţul Cluj este plin de castele şi cetăţi, monumente istorice, însă foarte multe dintre ele stau să se dărâme. Cornelia Trif a precizat că forul judeţean se pregătea în urmă cu câţiva ani să reabiliteze şi să promoveze pentru turism castelul din Gilău, însă pe ultima sută de metri a fost cerut de moştenitori şi retrocedat ulterior. „Acum castelul este o ruină, pică şi poarta de la intrare. A fost câştigat în instanţă de o americancă, moştenitoarea reginei Isabela. Acolo se putea face un obiectiv turistic important”, a spus purtătorul de cuvânt al Consiliului Judeţean. Acum, forul judeţean mai are în proprietate doar castelul de la Răscruci.
Castelul Kornis din Mănăstirea, castelul Banffy din Bonţida, cetatea Bologa, castelul Haller din Coplean sunt alte exemple grăitoare ale monumentelor devenite ruine din cauza neglijenţei autorităţilor sau îndelungilor procese de retrocedare.
Citeşte şi: