Politică
Bani pentru promovarea produselor locale
Consiliul Judeţean va aloca în acest an 500000 de lei pentru promovarea unor produse locale. Printre acestea se numără pantofii de Clujana, brânza de Năsal, cartofii de Râşca sau ceapa de Turda, prin intermediul asociaţiei „Produs de Cluj”.
Consilierii judeţeni vor lua în discuţie, în şedinţa de astăzi, suma pe care membrii fondatori ai asociaţiei „Produs de Cluj” urmează să o aloce pentru susţinerea activităţilor.
Asociaţia „Produs de Cluj” a fost înfiinţată anul trecut de Consiliul Judeţean Cluj, în asociere cu Centrul Agro Transilvania şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj. Sumele cu care vor contribui membrii fondatori în vederea susţinerii activităţilor asociaţiei sunt următoarele: judeţul Cluj – 500.000 de lei, Centrul Agro Transilvania – 10.000 de lei şi Centrul Judeţean Pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj – 10.000 de lei.
Scopul principal al asociaţiei îl constituie dezvoltarea durabilă şi promovarea produselor locale, a tradiţiilor şi a culturii din zonă, dar şi a turismului. Asociaţia promovează şi excelenţa în domeniul agriculturii şi a meşteşugurilor tradiţionale, în vederea creşterii competitivităţii în acest domeniu şi a dezvoltării mediului rural. În plus, prin asociaţia „Produs de Cluj” este urmărită reprezentarea producătorilor locali atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional.
În ceea ce priveşte activităţile ce urmează să fie derulate de asociaţia „Produs de Cluj”, e vorba de organizarea şi participarea la târguri sau la diverse evenimente de specialitate prin care să fie promovate produsele tradiţionale şi cele făcute în judeţ, dar şi turismul. De asemenea, vor fi organizate cursuri, seminarii, ateliere, conferinţe, consfătuiri, dezbateri, mese rotunde sau alte manifestări de acest gen, naţionale şi internaţionale, în scopul îndeplinirii obiectivelor propuse.
Ideea asociaţiei „Produs de Cluj” nu este una originală, preşedintele Consiliului Judeţean, Alin Tişe, declarând anul trecut că preluat ideea de la omologul său sucevean, Gheorghe Flutur.