Cum s-a reinventat Cluj-Napoca. De la un oraș industrial la Silicon Valley de România

După dispariţia treptată a majorităţii întreprinderilor din marea industrie socialistă, oraşul s-a reinventat şi, profitând de absolvenţii de informatică de la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (UTCN) şi Universitatea ”Babeş-Bolyai” (UBB), a reuşit să se dezvolte şi să fie recunoscut ca un pol puternic de IT la nivel naţional.

Startul primelor firme din IT care ofereau servicii de outsourcing s-a dat în anii 1997 1998, acestea având maxim 5 angajaţi şi fiind înfiinţate de specialişti care au activat în domeniul de IT în străinătate şi au revenit în ţară. Piaţa a crescut constant timp de 10 ani, iar în anul 2007 au început să apară firme mai mari, cu clienţi exclusiv pe plan internaţional, dar şi firme multinaţionale.

După criza din 2008, piaţa IT clujeană a cunoscut o creştere mai accentuată şi s-a ajuns ca, în prezent, 30% din startup-urile clujene să fie din domeniul IT iar unul din 11 angajaţi să lucreze în acest domeniu (20.000 angajaţi în total).

Potrivit unui studiu, numărul de companii IT care activau în IT în anul 2011 în Cluj Napoca aproape s-a dublat în anul 2016, ajungând în 5 ani de la 705 la 1235.

”În Cluj Napoca, ponderea companiilor care realizează soft la comandă este mult mai mare (63,1%) decât cea din Bucureşti (37,2%). În cadrul industriei informatice din România, Cluj Napoca se distinge prin maniera în care concentrează, proporţional, mai multe companii din domeniul realizării de software, justificând într un fel eticheta de oraş al programatorilor. (...) Circa 36% din cifra totală de afaceri a companiilor clujene de IT provine din produse destinate mediului de business, în timp ce alte 26% vizează sectorul de banking şi finance, iar alte 8% provin din dezvoltarea de produse de comerţ, retail şi 7% din produsele destinate sectorului de tip e commerce & web”, se arată în studiul citat de Mediafax.

Clujenii au fost primii din ţară care au avut la dispoziţie o aplicaţie pe telefonul mobil pentru plata parcărilor, pentru plata biletelor de transport în comun sau pentru a semnala Primăriei problemele constatate în oraş, după cum beneficiază de aplicaţii pentru orarul mijloacelor de transport în comun sau care îi înformează despre lucrările edilitare care au loc pe domeniul public.

Oraşul festivalurilor

Pe lângă componenta de IT, Cluj-Napoca este cunoscut la nivel mondial şi ca ”oraş al festivalurilor”, găzduind atât Transilvania Internaţional Film Festival (TIFF), ajuns la ediţia cu numărul 18, dar şi Jazz in The Park, Clujotronic, Festivalul de Film Comedy Cluj, Festivalul Internaţional de Film de Scurt Metraj ClujShorts,Toamna Muzicală Clujeană, Sports Festival sau Untold, acest ultim festival atrăgând anual zeci de mii de spectatori din ţară şi străinătate cu concerte susţinute de DJ şi artişti celebri.

Bineînţeles, oraşul nu a fost pregătit, la început, să facă faţă unui aflux atât de mare de turişti, dar s-a adaptat pe parcurs. Cele mai mari probleme legate de festivalul Untold, de exemplu, şi care au generat şi generează nemulţumiri, sunt cele legate de îngrădirea Parcului Central, unde sunt amplasate scene pentru concerte, dar şi de nivelul de zgomot, depăşit în anumite zone.

Festivalul Untold a generat, pe de altă parte, şi o goană nebună după locuri de cazare, în condiţiile în care în perioada de desfăşurare sunt epuizate toate locurile din hoteluri şi pensiuni pe o rază de 30 de km. Mulţi clujeni profită de festival pentru a-şi închiria apartamentele la preţuri piperate şi se mută de acasă, iar alţii încearcă să ofere spre închiriere orice spaţiu liber disponibil, inclusiv boxe de depozitare care au o suprafaţă de 10 mp.

Traficul, vechea problemă a administraţiilor

Una dintre cele mai mari probleme înregistrate la nivelul municipiului Cluj-Napoca este cea generată de traficul rutier, în condiţiile în care, la orele de vârf, în special dimineaţă, se creează ambuteiaje pe arterele principale. Pentru a încerca rezolvarea, măcar parţială a situaţiei, Primăria Cluj-Napoca a investit milioane de euro în transportul în comun, în achiziţia de autobuze electrice, troleibuze şi tramvaie, sperând să-i determine pe locuitorii oraşului să renunţe la a circula cu maşinile proprii şi a nu sufoca şi mai mult traficul rutier.

Cluj-Napoca este primul oraş din România care a introdus, în mai 2018, autobuze electrice, graţie unei investiţii a Guvernului elveţian de 27,2 milioane de lei, fiind cumpărate, iniţial, 11 autobuze electrice de producţie poloneză.