Urmează o explozie a preţurilor

Totuşi, anul 2011 nu va însemna nimic bun pentru portofelele românilor, deoarece managerii se aşteaptă ca preţurile de vânzare cu amănuntul să înregistreze creşteri cu 40% în perioada martie-mai.

Chiar dacă producţia industrială va creşte, este probabil ca managerii să fie nevoiţi să restructureze personal şi anul acesta.

Institutul Naţional de Statistică (INS) prognozează creşteri pentru toate domeniile activităţii economice, respectiv 23% la volumul producţiei industriale, 18% în construcţii, 2% în comerţul cu amănuntul şi 7% în servicii. Cu toate acestea, preţurile la produse se vor majora simţitor. Mai mult, chiar dacă volumul producţiei este prognozat să înregistreze o creştere cu 23%, managerii din industria prelucrătoare preconizează o reducere a numărului de salariaţi cu 5% la întreprinderile mici, dar şi o scădere a numărului de personal cu 28% în metalurgie, 18% în fabricarea altor mijloace de transport şi cu 17% în domeniul fabricării substanţelor şi a produselor chimice, în timp ce în celelalte sectoare ale industriei prelucrătoare, managerii prevăd o reducere a personalului cu 1%. În construcţii, la o creştere a volumului producţiei de 18% şi o creştere moderată a stocului de contracte şi comenzi, managerii estimează o creştere uşoară a numărului de salariaţi. În schimb, managerii preconizează că preţurile lucrărilor de construcţii vor creşte cu 18 %, potrivit Agerpres.

Piaţa imobiliară îşi revine timid

Statisticienii INS au arătat, de asemenea, că numărul de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale eliberate în ianuarie-februarie a crescut cu 9,3% faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent, la 4.566 documente. Cele mai semnificative majorări din primele două luni s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (134 autorizaţii), Sud-Muntenia (129 autorizaţii) şi Sud-Est (77 autorizaţii), potrivit unui comunicat INS. Distribuţia în profil regional evidenţiază o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale în aproape toate regiunile de dezvoltare. Cele mai importante s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord-Est (173 autorizaţii), Sud-Muntenia (123 autorizaţii), Sud-Est (96 autorizaţii) şi Vest (61 autorizaţii).

Scade numărul de şomeri

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 57,9% în trimestrul IV 2010, în creştere cu 0,5% faţă de perioada similară precedentă, potrivit INS. Gradul de ocupare era mai mare pentru bărbaţi (64,7%, faţă de 51% pentru femei) şi aproximativ egal pe cele două medii, 57,9% în cel urban şi 57,8% în mediul rural. Potrivit datelor INS, rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) era de 22,5 %, iar rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 62,3%, la o distanţă de 7,7% faţă de ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020. Populaţia activă a României era de 9,766 milioane persoane în trimestrul IV al anului 2010, din care 9,052 milioane persoane ocupate şi 714.000 şomeri conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii (BIM).

BNR: Nu putem ieşi din criză anul acesta

Ca răspuns la declaraţiile făcute de oficiali, potrivit cărora România ar urma să iasă din criză începând de luna viitoare, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a declarat ieri că nu se poate vorbi încă despre aşa ceva. „Nu avem şanse să ieşim din criza anul acesta, poate nu vom avea şanse să ieşim nici la anul, când va fi an electoral. Poate să mai dureze încă un an. Dumnezeu ştie cât va dura criza, pentru că aici nu se încumetă nimeni să facă prognoze. Toată lumea se încumetă să facă prognoze privind ieşirea din recesiune”, a mai afirmat Vasilescu. El a explicat că există o diferenţă între criză şi recesiune ca între parte şi întreg. „Criza este întregul, recesiunea este o parte a crizei. O criză poate fi fără recesiune şi s-au văzut multe crize în lume care nu au fost însoţite şi de recesiune, dar o recesiune fără criză nu se poate, pentru că întâi trebuie să se rupă ceva în mersul economiei ca să se ajungă la recesiune şi aceasta ruptură este tocmai criza. Nu există altă definiţie mai plastică şi mai exactă a crizei decât o ruptură în mersul economiei”, a explicat oficialul BNR.