5.000 de pensionari îşi cer banii înapoi.

Directoarea Casei de Pensii din Cluj, Adriana Mocanu, a declarat ieri că pensionarii primesc informări, prin internet, unii de la alţii sau în căsuţa poştală, cum că ar putea primi înapoi nişte bani din suma care li se reţine ca şi contribuţie la asigurările sociale de sănătate, potrivit Ordonanţei 107/2010.

Ea a explicat pentru Agerpres că din ianuarie 2011 a fost introdus un nou act normativ care prevede ca persoanele care au o pensie mai mare de 740 de lei să plătească un procent de 5,5% ca şi contribuţie lunară la asigurările sociale de sănătate. Legea spune că această contribuţie se aplică la întreaga pensie, însă, spune Mocanu, din felul în care este formulat textul ordonanţei, oamenii înţeleg că procentul se aplică la ceea ce depăşeşte suma de 740 de lei.

 

5,5% aplicat la ce?

Pe de altă parte, anul trecut, acest procent se aplica doar la pensiile mai mari de 1.000 de lei şi se calcula pe diferenţa dintre acest plafon şi cuantumul pensiei. Astfel, pe fondul unei nemulţumiri generale printre pensionari, anumite persoane au postat pe internet informaţii potrivit cărora oamenii ar putea primi înapoi diferenţa între ceea ce li s-a reţinut (5,5% aplicat la întreaga pensie) şi ceea ce cred ei că ar fi trebuit să plătească (5,5% aplicat doar la suma care depăşeşte 740 de lei).

 

Cine agită spiritele?

Unul dintre cei care popularizează această informaţie este Valter Cojman, preşedintele unei asociaţii numite Federaţia Naţională a Muncii, care deţine un blog pe care a afişat informaţii despre o „plângere prealabilă către Casa de Pensii pentru a veni în întâmpinarea pensionarilor cărora li s-a reţinut 5,5% din pensie şi nu din ceea ce depăşeşte 740 de lei”.

Pensionarilor li se pune la dispoziţie, fie cu ajutorul internetului, fie prin poştă, un formular “tipizat”, despre care directoarea Adriana Mocanu spune că nu este elaborat sau aprobat de Casa Naţională de Pensii, dar cu care oamenii vin la ghişee în speranţa că vor obţine nişte bani.

“Am primit până acum 5.000 de cereri. Zilnic vin ori cu poşta, ori la ghişeu, între 150 şi 400 de asemenea formulare cărora noi, potrivit legii petiţiilor, trebuie să le răspundem în termen de 30 de zile. Avem blocate cel puţin două persoane care numai asta fac, preiau aceste hârtii şi le dau numere de înregistrare şi formulează răspunsuri”, a declarat Adriana Mocanu, citată de Agerpres. Ea a explicat că, în cazul în care ar trebui să le răspundă tuturor în scris, prin poştă, va trebui să plătească aproximativ 10.000 de lei.

 

Pensionarii nu se lasă cu una, cu două

Pe de altă parte, pensionarii sunt atât de convinşi că este mai bine să depună cererea decât să nu o depună, încât nu au putut fi convinşi, nici cu ajutorul asociaţiilor de pensionari din judeţ, că aceste hârtii nu au nicio valoare. „Ei cred că e mai sigur să depună această cerere şi noi nu reuşim să îi convingem că este inutil şi că dacă nu se schimbă legea nu se va schimba nici suma care li se reţine. S-a întâmplat chiar ca unora care au venit la ghişeu să le dăm răspunsul pe loc şi s-au supărat deoarece au crezut că nu vrem să le analizăm cererile. Mai mult, cu răspunsurile în scris pe care le primesc unii pensionari, s-ar putea duce în instanţă să deschidă acţiuni”, a mai spus Mocanu.

Directoarea Casei de Pensii din Cluj a precizat că din cei 182.000 de pensionari câţi sunt în Cluj, 85.000 (40%) au pensii mai mari de 740 de lei.