Peste 100.000 de firme au fost înfiinţate de la Revoluţie în Cluj. Mai puțin de 30% sunt active

32.000 de PF-uri şi 72.000 de societăţi comerciale înmatriculate şi peste 35.000 de radieri, acesta este bilanţul a mai bine de 20 de ani de frământări ale mediului de afaceri local.Deşi condiţiile de afaceri sunt, teoretic, mai bune decât cele din restul judeţelor din regiune – Bihor, Bistriţa, Satu-Mare, Sălaj, Maramureş – , puterea de cumpărare a locuitorilor fiind peste cea a vecinilor noştri, iar gradul de specializare a personalului fiind de asemenea mai ridicat, Clujul nu este cu mult peste celelalte judeţe ale regiunii în ceea ce priveşte succesul business-urilor, contabilizat prin raportul dintre radieri şi înmatriculări. Astfel, potrivit datelor publicate de Oficiul Naţional al Registrul Comerţului (ONRC), în Bihor, la 71.000 de înmatriculări le corespund 25.000 de radieri, în Bistriţa la 31.000 de înmatriculări au fost consemnate 11.500 de radieri, iar în Sălaj, la 23.000 de firme noi le-au corespuns 9.000 de închideri de firme. „Regula treimii” nu se aplică pentru două dintre judeţele vecine, respectiv Satu-Mare şi Maramureş. Raportul fiind în acest caz de 1/2, adică o radiere la două înmatriculări, şi nu de 1/3, cum s-a întâmplat în cazul celorlalte membre ale regiunii Nord-Vest. În Satu-Mare s-au înregistrat din 1990 până în prezent aproape 40.000 de înfiinţări de firme şi 27.000 de lichidări, iar în Maramureş 58.000 de înmatriculări şi 24.000 de radieri.Piaţa se păstrează în echilibruCu excepţia variaţiilor intervenite pe fondul crizei, mediul local nu a înregistrat schimbări majore în ceea ce priveşte puterea de cumpărare, dar nici în ceea ce priveşte crearea de oportunităţi pentru mediul de afaceri din partea Statului. Situaţia face ca numărul intrărilor să fie direct proporţional cu cel al ieşirile. „S-a ajuns la o anumită constanţă, e pur şi simplu un mediu de lucru, nu se stimulează afacerile în niciun fel”, declară Adrian Coroian, preşedintele Ligii Întreprinzătorului Român (LIR). În zece ani am ajuns la de zece ori mai multe radieriFaţă de anul 2002, când se retrăgeau lunar de pe piaţa judeţeană aproximativ 20 de firme, ONRC a ajuns să contabilizeze anul acesta, în doar 30 de zile, aproape 300 de radieri. Reponsabilă de această situaţie nu este doar criza şi implicit scăderea puterii de cumpărare, cum s-ar putea crede la prima vedere, ci şi introducerea în 2009 a impozitului forfetar.„Numărul mare de radieri din prezent se explică şi prin schimbările legislative din 2009. Atunci s-a introdus impozitul unic, determinându-i pe mulţi dintre comercianţi să-şi suspende activitatea. După trei ani ei sunt obligaţi fie să solicite reluarea activităţii fie să dizolve sau să lichideze firma. Majoritatea aleg acum a doua variantă”, explică Augustin Feneşan, preşedintele Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor (APM) Cluj-Napoca.Dar să vedem detaliat cum s-au reflectat schimbările economice în numărul ieşirilor de pe piaţă.Radierile au crescut constant până la startul crizei economice din 2007. Astfel, în mai 2004 se înregistrau 52 de radieri, în aceeaşi lună a lui 2005 – 82 de cazuri, iar în mai 2006 – 107. Intrarea într-un impas generalizat care a secat piaţa de lichidităţi a făcut ca în 2007 să se întregistreze un număr triplu de „decese” în rândul firmelor, sărindu-se pragul de 300 de societăţi închise lunar. După o scădere în 2008  la 188 de cazuri, s-a înregistrat o nouă majorare în anul impozitului forfetar – 2009. În 2011 situaţia s-a domolit înregistrându-se aproximativ 80 de cazuri lunar, ca în 2012, impozitul unic să bântuie din nou agenţii comerciali şi să se contabilizeze din nou, potrivit ultimelor date disponibile, aferente lunii mai, aproape 300 de radieri.45.000 de firme active pe hârtie, 25.000 în realitatePotrivit celor mai recente date furnizate de ONRC, Clujul se situează pe primul loc în provincie ca număr de firme active – 46.549 de comercianţi activi juridic în 31 mai. Dintre aceştia, 32.098 sunt societăţi comerciale, iar restul de 14.451 sunt persoane fizice autorizate.Datele nu ar fi tocmai conforme cu realitatea, potrivit preşedintelui LIR. „ După cunoştinţele mele ar fi aproximativ 25.000 de comercianţi activi în adevăratul sens al cuvântului, restul depunând bilanţuri 0, sau apropiate de 0”, explică Adrian Coroian.