Acvacultura – un „peşte” numai bun de prins

Acvacultura este unul dintre domeniile cu potenţial imens de dezvoltare, care trebuie stimulată de UE prin alocarea de resurse mai consistente prin noua Politică Agricolă Comună, a declarat ieri la Cluj-Napoca europarlamentarul clujean Rareş Niculescu.Rareş Niculescu a atras ieri atenţia că ţările membre ale UE asigură sub 10% din consumul de peşte de la nivelul Uniunii. Astfel, în opinia europarlamentarului, importarea a aproape 90% din cantitatea de peşte consumată de ţările membre trebuie să constuie un semnal de alarmă, dar în acelaşi timp, poate să reprezinte o oportunitate de care poate să profite şi România.„România produce anual 12.500 de tone de peşte. Raportat la nivelul consumului din Uniune de 12.000.000 de tone înregistrat în UE, putem identifica o piaţă deosebită ca potenţial de dezvoltare”, sublinează Rareş Niculescu.De potenţiala piaţă de desfacere poate profita inclusiv judeţul nostru, deoarece acvacultura se poate dezvolta independent de poziţia geografică, prin realizarea de lacuri artificiale pentru creşterea peştelui.Fonduri europene de peste 70 mil. € în 2012Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional pentru Pescuit (POP) intenţionează să plătească în acest an beneficiarilor peste 70 milioane de euro, în creştere cu 35 de procente faţă de plăţile realizate în 2011, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).Plăţile vor fi efectuate în proporţie de 75% din Fondul European pentru Pescuit (FEP) şi 25% bugetul naţional.„Plăţile către beneficiari în 2011 au totalizat peste 51,8 milioane euro, ajungând la un procent de 16,85% din alocarea FEP 2007-2013. De asemenea, Autoritatea de Certificare şi Plată a transmis către Comisia Europeană declaraţii de cheltuieli în valoare totală de 35 milioane euro până la finele anului 2011”, precizează MADR.România beneficiază, până în 2013, de peste 307,618 milioane euro prin POP pentru finanţarea investiţiilor în domeniul pescuitului, acvaculturii şi procesării, din care 230,714 milioane euro reprezintă asistenţa UE prin FEP, iar diferenţa este asigurată din bugetul naţional.