Actualitate
Viitorul Centru Cultural Transilvania va fi cel mai mare din România
Centrul Cultural Transilvania va fi cel mai mare din România şi unul dintre cele mai mari din Europa, extrem de modern, cu o sală de spectacole de peste 1.500 de locuri, spaţii expoziţionale şi săli de conferinţe dotate la standarde internaţionale, a afirmat, miercuri, primarul interimar al municipiului, Radu Moisin, la reuniunea Asociaţiei Cluj-Napoca 2020 - Capitală Culturală Europeană.
„Proiectul pentru Centrul Cultural Transilvania a fost semnat în urmă cu o săptămână. În două luni va fi finalizat studiul pentru hotelul şi parcarea care se vor construi lângă Centru şi, în maxim şase luni, pentru construcţia propriu-zisă a Centrului.Este un proiect ce va costa cel puţin 40 de milioane de euro. Or între a aloca sume mari proiectelor culturale, în fiecare an, dar a nu investi în infrastructură, şi a doua variantă - a aloca sume mai mici, de încurajare, manifestărilor culturale, şi a investi prioritar în proiectele mari de infrastructură - Consiliul Local a mers pe a doua variantă”, a spus primarul interimar.Totodată, Radu Moisin a anunţat că proiectul finanţat din fonduri europene intitulat 'Centrul Regional de Excelenţă şi Industrii Creative' este în fază finală de evaluare la Ministerul Dezvoltării Regionale.„Este un proiect estimat la 10 milioane de euro. Destinaţia principală va fi cea culturală şi, în subsidiar, cea de inovare şi cercetare. Centrul Regional va dispune de studiouri în care se va putea face producţie cinematografică. Vom avea, astfel, câteva argumente solide în privinţa infrastructurii în candidatura noastră la statutul de Capitală Culturală Europeană în 2020”, a spus Radu Moisin, amintind, în context, că şi clădirea din Parcul Central al oraşului, care a adăpostit, pe vremuri, vechiul Cazinou, se află în plin proces de restaurare şi va avea tot o destinaţie culturală, „astfel încât nu se va mai putea vorbi de o lipsă de spaţii, precum este situaţia în acest moment la Cluj-Napoca”.Radu Moisin şi-a exprimat convingerea că oraşe precum Oneşti şi Sfântul Gheorghe, chiar dacă alocă procentul mai mulţi bani pentru cultură, toate evenimentele au loc în căminul cultural şi nu dispun şi de alte obiective culturale. „În schimb, la Cluj-Napoca, din anul 2004 şi până în prezent, au fost puse în valoare mai multe obiective din zona centrală a municipiului, cu rezonanţă culturală, pe partea de infrastructură”, a arătat Radu Moisin, în replică la afirmaţia preşedintelui Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF), regizorul Tudor Giurgiu, care a arătat, în cadrul reuniunii, că potrivit unui studiu realizat de Centrul de Cercetare şi Consultanţă din domeniul Culturii privind vitalitatea oraşelor, municipiul Cluj-Napoca se situează pe poziţia 29 în privinţa cheltuielilor pentru cultură, raportate la populaţie, prima poziţie fiind ocupată de oraşul Sfântul Gheorghe.„Primăria Cluj-Napoca trebuie să investească în infrastructura culturală, mai puţin în proiecte culturale, din cauza costurilor mari ale infrastructurii culturale. Proiectele legate de infrastructura culturală sunt vizibile cu ochiul liber în zona centrală a municipiului Cluj-Napoca, începând cu modernizarea străzilor, cotinuând cu restaurarea unot monumente medievale, precum zidul Cetăţii şi Bastionul Croitorilor şi apoi cu punerea în valoare a unor edificii prin refaţadizarea lor. Vorbim de istorie şi de tradiţii, sunt foarte multe stiluri arhitecturale ale clădirilor şi ele merită să fie puse în valoare”, a explicat Radu Moisin.