Turismul din Cluj s-a întors la stadiul din anul 2004: „Aici nu ești pe litoral. Turiștii veneau pentru evenimente, festivaluri”

 

 

În cadrul conferinței de presă a Organizației Patronală HoReCa Cluj, recent înființată, Roxana Ghiran, reprezentantul hotelurilor din Cluj, a vorbit despre impactul asupra restaurantelor, turismului, hotelurilor și organizatorilor de evenimente pe care pandemia de COVID-19 și restricțiile l-au avut.

 

Turismul din Cluj este sectorul care a suferit cel mai mult în pandemia de COVID-19, iar cifrele sunt dramatice. Acest sector s-a „întors în timp”, la stadiul la care era în anul 2004 din cauza suspendării evenimentelor, care erau „cheia” turismului în Cluj.

Cluj, o destinație pentru mari festivaluri: „Nu suntem pe litoral”

Roxana Ghiran, proprietar al Hotelului Napoca, a mărturisit că în Cluj „nu suntem pe litoral”, iar județul nu are repere impresionante pentru turiști. Aceștia veneau la Cluj pentru viața de noapte, evenimente multiculturale, sportive și festivaluri:

„Turismul este sectorul cel mai afectat în lupta cu COVID-19 și nu doar hotelurile, ci și restaurantele, firmele de catering, organizatorii de evenimente, agenții de turism. Avem câteva cifre triste: în anul 2020, numărul de sosiri în județul Cluj a scăzut cu 62% față de anul 2019. Numărul de înnoptări, de asemenea, a scăzut cu 65%, iar indicele de utilizare netă a capacității de cazare a scăzut cu 20% de procente. Suntem la 15,38%. Cifrele reprezintă stadiul turismului la nivelul anului 2004, chiar dacă suntem în 2021. De ce? Clujul nu este o destinație de vacanță. Nu suntem nici pe litoral, nici stațiune de schi, nici Delta Dunării, ci suntem o destinație care s-a marchetat ca destinație de business, o destinație de evenimente multiculturale, un integrator de festivaluri mari, cunoscut internațional și de asemenea, destinația preferată pentru competiții sportive la nivel național datorită facilităților logistice.

Ei, dacă toate aceste evenimente sunt restricționate și interzise, nouă ne scade în felul acesta domeniul de activitate. Turistul dacă nu are  un scop obligatoriu de a veni în Cluj nu mai vine. Am ajuns la nivelul anului 2004”, a susținut Roxana Ghiran.

HoReCa a suferit pierderi enorme a angajaților

Deși în perioada 2015-2019 sectorul HoReCa a făcut eforturi enorme pentru a mări numărul salariaților, aducând peste 3.000 de locuri de muncă în Cluj, în prezent acele eforturi par în zadar. Pandemia de COVID-19 a adus pierderi incredibile în rândul angajaților.

„În altă ordine de idei, numărul angajaților pe care l-a pomenit și colegul meu Dani Isai, din anul 2015 și până în anul 2019: sectorul nostru a oferit peste 3.000 de locuri de muncă. După acest an nefast, 2020, am pierdut locurile pe care cu atât efort ne-am străduit să le creem. Și cred că am pierdut mult mai mult decât atât. Făcând o analiză în cadrul firmelor noastre, numărul salariaților din HoReCa a scăzut cu peste 15% și vorbim în principal de firmele membrilor fondatori, nu distribuție, transport etc. Este o situație tristă având în vedere că domeniul și sectorul HoReCa este unul dintre cei mai importanți angajatori la nivelul județului. Măsurile actuale au fost luate probabil vizându-se efecte de stopare a pandemiei pe termen scurt”, a declarat Roxana Ghiran.

Chiar dacă prin măsurile de protecție impuse atât la nivel național, cât și local, se dorea stoparea răspândirii virusului, acestea ar putea duce afacerile din Cluj din sectorul HoReCa în pragul falimentului:

„În acest moment, aceste măsuri nu mai funcționează pentru noi. Trebuie să analizăm impactul lor și să conștientizăm necesitatea de a ne așeza la o masă a dialogului și elaborarea unui set de măsuri care să nu îngrădească sectorul HoReCa, ci să-l transforme într-o HoReCa responsabilă: care respectă normele sanitare și care nu contribuie la propagarea pandemiei. Dacă nu suntem susținuți, statul pierde unul dintre contibutori la bugetele locale. Trebuie să adoptăm împreună un set de măsuri, benefic pentru toată lumea, atât pentru sectorul sănătății, cât și pentru noi, pentru că altfel suntem în pragul falimentului”, a adăugat reprezentantul hotelurilor a Organizației Patronale HoReCa Cluj.  

Diferneța între HoReCa la 30% capacitate sau închisă – diferență între viață și moarte

Marcelus Suciu, fondatorul restaurantelor Marty și reprezentant al restaurantelor în Organizația Patronală HoReCa Cluj, spune că cifrele din anul 2020 sunt tulburătoare, dar mai mult decât atât, poveștile oamenilor care lucrează sau au lucrat în domeniul HoReCa sunt dramatice.

Pandemia de COVID-19 nu a afectat doar sănătatea fizică a oamenilor, ci și cea „emoțională, familială, spirituală”, susține Marcelus Suciu.  

„Sunt cifre, statistici tulburătoare. Există oameni dați în somaj tehnic, care au părăsit această industrie cu frică, cei care stau acasă cu neîncredere și cu un viitor incert și sumbru. Poveștile personale, dramele care se trăiesc acum, între noi, peste 25.000 clujeni implicați activ în industria hospitalității. E vorba de povești mișcătoare, traume care, dacă nu se întâmplă măsuri radicale, imediate, nu peste 6 luni, 1 an, riscăm să le vedem cabinete de doctori, psihologi, psihiatrii, să vedem cabinete poate de avocatură, divorțuri, confuzie, oameni care dincolo de o sănătate fizică, foarte importantă, e vorba de sănătatea emoțională, familială, spirituală. Toate celelalte domenii sunt tragic și dramatic afectate. De multe ori cred din păcate că suntem puși în fața unei dileme false, care de fapt nu există”, a explicat reprezentantul restaurantelor în noua organizație.

Deși perpectiva generală pe care o întâlnim des este că trebuie să alegem între o „HoReCa funcțională” sau limitarea răspândirii virusului, Marcelus Suciu consideră că ambele pot funcționa, neexistând până în prezent un studiu care să contrazică acest lucru:

„Ni se spune cu falsitate că avem de ales între a ține HoReCa funcțională și a limita răspândirea virusului. Eu cred că ambele pot funcționa. Nu există niciun studiu care să arate că o HoReCa responsabilă reprezintă un risc. Diferența între o HoReCa funcțională la 30% și închisă este o diferență, pentru noi, între viață și moarte”, a încheiat Marcelus Suciu.