Primarii din inelul 1 al zonei metropolitane Cluj, „mână în mână” pentru amenajarea malurilor Someșului, de la Gilău până la Bonțida

 

 

Joi, 11 martie, de la ora 17, a avut loc dezbaterea publică organizată de Centrul de Inovare și Imaginație Civică (CIIC), moderată de primarul Emil Boc și Ovidiu Cîmpean, director de dezvoltare în cadrul Primăriei Cluj-Napoca. Evenimentul a avut loc online, iar timp de peste două ore, reprezentanții administrațiilor locale din zona metropolitană Cluj, specialiști ai Băncii Mondiale și cetățeni cu spirit civic au discutat despre strategiile care vor duce la o creștere semnificativă a calității vieții în Cluj-Napoca. Au fost dezbătute soluții pentru ca municipiul Cluj-Napoca să ajungă orașul cu cea mai ridicată calitate a vieții din Europa Centrală și de Est, tema dezbaterii fiind „Clujul Metropolitan”.

 

Astfel, tema dezbaterii a fost „Clujul Metropolitan”, aceasta făcând parte din seria de consultări publice privind Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) 2021-2030, strategie realizată de Primăria Cluj-Napoca, în parteneriat cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj și experți ai Băncii Mondiale.

Un trai decent pentru clujeni. Facilități la 20 de minute de mers pe jos

Timp de peste două ore, clujenii au putut urmări strategiile care au avut ca și concept principal calitatea vieții la nivelul întregii zone metropolitane, iar la nivel unitar metropola Cluj va ajunge să răspundă nevoilor tuturor cetățenilor.

Viziunea de ansamblu a SIDU arată că, la orizontul anului 2050, municipiul Cluj-Napoca, inclusiv zona sa metropolitană, va fi zona urbană cu cea mai ridicată calitate a vieții dintre orașele secundare aflate în Europa Centrală și de Est, precum și o platformă de importanță europeană pentru dezvoltarea și testarea noilor tehnologii, procese și politici care să răspundă provocărilor viitorului.

Concluzia dezbaterii a fost că, pentru a se atinge obiectivul dorit, este nevoie de o colaborare între toate localitățile din aria metropolitană, aceasta fiind și instrumentul cheie în punerea în practică a viziunii metropolitane gândite de experții Băncii Mondiale. Un alt aspect important pe care s-a bazat dezbaterea a fost crearea mobilității alternative și punerea la dispoziția cetățenilor a tuturor facilităților necesare unui trai decent la maximum 20 de minute de mers pe jos, aceasta din urmă fiind printre prioritățile Clujului Metropolitan.

Accesul la sănătate și educație, prioritare

„Viitorul nostru depinde de ceea ce se întâmplă în zona metropolitană în egală măsură cu ceea ce se întâmplă în Cluj-Napoca. În fiecare zi avem presiuni economice, imobiliare, de mobilitate în Cluj-Napoca, ca urmare a dezvoltării zonei metropolitane. De aceea, am decis să ne asociem cu Guvernul pentru a realiza marile proiecte care vizează zona metropolitană și am obținut acordul acestuia de a pregăti proiecte pe zona de mobilitate și dezvoltare economică. De asemenea, la fel de important este faptul că am început și am instituționalizat colaborarea cu primarii din aria metropolitană, în primul rând cu cei din inelul 1 al Clujului , dar nu numai.

Pe zona de transport avem Asociația metropolitană de transport, dar lucrăm împreună și pentru a pune în practică proiecte de anvergură precum trenul metropolitan sau metroul. Vreau să mai subliniez faptul că voi propune un acord de parteneriat primarilor din aria metropolitană pentru a realiza culoarul de mobilitate alternativă de-a lungul Someșului, de la Gilău până la Bonțida. Pe raza municipiului Cluj-Napoca, pe 16 km avem etapizată amenajarea malurilor Someșului, dar important este ca toți primarii din zona metropolitană să rezerve spațiul aferent prin planurile lor urbanistice generale pentru finalizarea acestui coridor de mobilitate”, a declarat primarul Emil Boc, în cadrul dezbaterii publice.

Un alt aspect discutat în cadrul dezbaterii a fost faptul că ducerea la îndeplinire a nevoilor cetățenilor presupune existența unei administrații eficace, a unei conectivități formate din autostrăzi, aeroporturi ori căi ferate, a locuințelor și a infrastructurii de bază, dar și oportunități precum locuri de muncă, acces la piețe, sănătate și educație. 

Un nou proiect după modelul PUZ Sopor

În acest context, primarul Emil Boc a subliniat că toate marile proiecte de infrastructură ale Clujului, cum ar fi trenul metropolitan și metroul, centura metropolitană, conectarea Clujului la autostradă ori electrificarea căii ferate Cluj-Bihor vor duce la îmbunătățirea conectivității în zona metropolitană Cluj și, în consecință, la o dezvoltare economică accelerată.

Legat de creșterea calității vieții clujenilor, s-a arătat în cadrul dezbaterii că proiectul centurii metropolitane include amplasarea pistelor de biciclete pe o lungime de 19 kilometri, de la barajul din Florești până aproape de ieșirea din Cluj-Napoca. Pistele vor avea o lățime de 1,5 metri pe fiecare sens, fiind de asemenea prevăzută și o zonă de siguranță de 1 metru pe fiecare parte. De asemenea, au fost prevăzute piste de biciclete și pe drumurile de legătură ale centurii, pe o distanță de 9 kilometri.

Totodată, este prevăzut în viitor ca în zona Bulevardului Muncii să fie dezvoltat un proiect după modelul PUZ Sopor, urmând să fie creată o viziune integrată în materie de locuire, circulații și dezvoltare economică.

Cetățenii, îngrijorați de construcțiile haotice

În cadrul dezbaterii, cetățenii au avut ocazia de a se înscrie pentru a participa activ la discuții. Arhitectul Eugen Pănescu, coautorul planului urbanistic general al municipiului Cluj-Napoca, s-a arătat îngrijorat de construirea haotică din jurul Clujului, care, conform acestuia, a dus la scăderea calității vieții clujenilor.

„Intențiile bune la nivel imobiliar au dus la serioase disfuncții în ceea ce privește calitatea vieții. In zona metropolitană de la noi, din jurul Clujului, nu se locuiește bine, sunt dezavantaje pe toate palierele”, a spus Eugen Pănescu în cadrul intervenției sale, acesta cerând totodată niște corecții în acest sens.

Dezbaterea este cea de-a șaptea din seria dezbaterilor publice organizate pe marginea viitoarei Strategii de dezvoltare a Clujului, fiecare dintre acestea fiind dedicată unui capitol specific, de la regenerare urbană, la educație și infrastructură urbană până la Clujul verde, mobilitate și locuire. Astfel, dezbaterea privind Clujul Metropolitan încheie seria celor dedicate conturării Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) pentru perioada 2021-2030.

„Odată ce va fi finalizat primul draft al SIDU 2021-2030 va urma o nouă perioadă de dezbatere publică, iar ulterior, după finalizarea acestei etape legale vom trece la dezbaterea din Consiliul local și la aprobarea documentului final. Ne dorim să fim pregătiți pentru absorbția fondurilor europene prin Programul Național de Redresare și Reziliență sau prin programele din cadrul exercițiului financiar 2021-2027. Vreau să le mulțumesc tuturor celor care au participat la discuțiile despre viitorul zonei metropolitane Cluj”, a declarat directorul de dezvoltare din cadrul Primăriei Cluj-Napoca, Ovidiu Cîmpean.

CITEȘTE ȘI

Cum arată viitorul Clujului? Evoluția economiei, cercetării și inovării municipiului, dezbătute la CIIC