O pășune cu peste 200 de specii de plante din Cluj, „dominată” de gunoaie abandonate. FOTO

 

 

Refugiu a peste 200 de specii de plante, o „pășune presărată cu stejar și cer în Chinteni” este plină de gunoaie aruncate fără rușine de trecători.

 

Tibor Hartel, profesor la Departamentul de Biologie și Ecologie, din cadrul Universității Babeș-Bolyai, a postat pe Facebook două fotografii în care poate fi observată atât pășunea, cât și gunoiul adunat pe suprafața ei.

Pășunea acoperită de gunoaie, valorificată prea puțin

Pe lângă acest lucru, profesorul universitar a oferit detalii despre pășune și importanța ei. Pe pășune predomină stejarul și cerul, o specie de stejar nativă din sud-estul Europei și Asia.

„Pășune presărată cu stejar și cer în Chiteni. Este un refugiu pentru biodiversitate în acel peisaj cu peste 200 de specii de plante pe pășune, multe specii de nevertebrate și vertebrate protejate de lege. Ce este interesant pe această pășune este că arborii presărați aparțin în mare parte la 2 specii: stejar și cer. Aproximativ în proporții egale. Dacă ieșiți pe pășune în luna aprilie (pe la a doua parte a lunii) veți vedea că unii arbori sunt deja verzi iar alții încă „dorm”. Cei verzi sunt stejarii iar cerii încă așteaptă încălzirea, cerul fiind o specie care iubește căldura (specie termofilă, aici fiind la limita de nord a distribuției geografice)”, a scris profesorul Hartel.

Pe lângă cele două specii, mai există și alți arbori care dau viață pășunii: „În partea din spate a pășunii sunt și plopi, este tei, carpen, jugastru și extrem de multă ecologie pentru studenții de la specializările relevante. De asemenea veți vedea specii rare și protejate de amfibieni cum ar fi izvorașul cu burta galbenă - în băltoacele menținute de bivoli - și tritonul cu creastă (specie protejată în Uniunea Europeană) în fântâna care reprezintă sursă de apă pentru animalele care pasc pe pășune”, a mai menționat Tibor Hartel.

Totuși, se pare că pășunea nu este atât de îndrăgită de oamenii din jur care o transformă în „gazda” gunoiului menajer. Profesorul universitar a susținut că terenul ar merita valorizată pentru „multiplele opțiuni pe care le oferă societății rurale și urbane”. Printre ele se numără relaxarea, recreerea, oportunitatea de a admira o pășune „extraordinară cu arbori”, dar mai ales pentru oportunitatea de învățare despre procesele ecosistemice și interacțiunile social-ecologice.

În țările vestice, pășunile de acest fel sunt protejate

Pășunile care dețin atât de mult potențial sunt privite cu alți ochi de către oameni în țările vestice, care încearcă să le protejeze cât de mult pot.

Cea din Chinteni este nevalorificată, chiar dacă are numeroase oportunități, care nu mai există în municipiul Cluj-Napoca.

„În țările vestice acele comunități care încă dețin astfel de pășuni caută să le protejeze, să eticheteze produsele agricole care rezultă din aceste pășuni și branduiesc atât localitatea cât și regiunea cu aceste pășuni. Comunitatea Chinteni are așadar o serie de oportunități prin această pășune pe care alte comunități din zona municipiului Cluj-Napoca nu le mai au”, a mai scris Hartel.

Chiar și așa, mai există pășuni care merită admirate prin județul Cluj. Printre ele se numără cele din Inucu-Leghia, Izvoru Crișului, Sâncraiu Almașului, Hoia Baciu, Savadisla.

Sursă foto: Facebook.

CITEȘTE ȘI:

Cel mai bătrân frasin din Europa se află la Cluj. Are peste 300 de ani. GALERIE FOTO

 

Mormane de gunoi abandonate în natură, într-o localitate din Cluj. „Să monteze camere video!”