Revolta localnicilor din Apahida. „Nu vrem haosul din Florești”

„În fiecare dimineaţă Apahida este blocată. Între 7 şi 9.30 maşinile circulă bară la bară. La fel se întâmplă şi seara între 16.30 şi 19.00 4,5 kilometri de ambuteiaj bară la bară, zi de zi. Nu ne dorim să ajungem precum Floreşti, Gilău sau Baciu... dar acolo ne îndreptăm dacă nu facem nimic” – se arată în clipul realizat de Asociaţia Pro Apahida, ai căror reprezentanţi şi-au prezentat, în urmă cu 2 săptămâni, planurile la o şedinţă a Consiliului Local Apahida.

„Mesajul nostru pentru administraţie a fost că fără o viziune clară despre cum vrem să dezvoltăm Apahida, pe soluţii sustenabile, murim, ne sufocăm. Partidele care ajung la putere au o viziune pe 4 ani, dar noi considerăm că pentru a realiza ceva avem nevoie de o strategie de dezvoltare pe următorii 10-20 de ani. Noi ca părinţi, dacă vrem să ne rămână copiii acasă, trebuie să ne gândim la ce poate să le ofere Apahida”, susţine Marius Corîci, unul dintre fondatorii asociaţiei.

„Mai întâi trebuie să existe infrastructură, apoi să vină blocurile”

Asociaţia Pro Apahida, care are deocamdată 10 membri, a fost înfiinţată la începutul anului şi are o viziune clară privind dezvoltarea oraşului.

„Vrem ca Apahida să devină cel mai mare furnizor de produse agro-alimentare sănătoase pentru Cluj-Napoca, iar lacurile din Câmpeneşti să devină o zonă de leisure cunoscută în toată ţara”, explică Corîci, citat de adevarul.ro.

Cât despre dezvoltarea imobiliară, membrii Asociaţiei au o poziţie fermă: „Nu vrem haosul din Floreşti şi suntem conştienţi că nu ai cum să împaci calitatea vieţii pe care ne-o dorim cu dorinţa de profit a dezvoltatorilor imobiliari. Asta nu înseamnă că nu dorim ca aici să existe proiecte imobiliare, dar mai întâi trebuie să existe infrastructură, apoi blocurile şi celelalte investiţii imobiliare. Pentru Primărie este mai simplu să fie invers, dar degeaba pui dezvoltatorul imobiliar să facă un drum de 4 benzi spre bloc, pentru că îţi rămâne o mare problemă: unde se «varsă» acel trafic? Tot pe o infrastructură care deja este depăşită”, spune Corîci.

Au oprit construirea unui bloc

Existenţa asociaţiei a produs deja efecte – dezvoltatorii unui bloc într-o zonă de case, care ar fi blocat circulaţia în zonă, au fost blocaţi să obţină autorizaţia de construire. Membrii Asociaţiei au fost la şedinţa de urbanism de la Consiliul Judeţean în care trebuia aprobat planul urbanistic zonal şi au explicat arhitecţilor judeţeni că blocul va aduce cu sine un trafic suplimentar, în condiţiile în care traficul în zonă are deja o încărcare de 100%. Primarul comunei a susţinut că intenţionează să cumpere terenul de la dezvoltator pentru a realiza acolo un spaţiu comunitar.

„Am invocat un raport de mobilitate din martie, care arăta că pe 6 străzi încărcare este de peste 100%. Azi probabil vorbim despre 7-8 străzi în această situaţie. Constructorul dorea un ansamblu imobiliar pe 7 etaje cu 5-600 de apartamente într-o zonă de case. Dacă punem 800 de maşini în total cu o media de 4 metri pe maşină, avem 3.200 de metri de maşini bară la bară. Am ridicat problema la Consiliul Judeţean (…) S-a respins proiectul, iar Primăria a anunţat că va demara proceduri de achiziţionare a terenului, este vorba despre fosta platformă industrială, unde pot fi amenajate spaţii comunitare”, explică Corîci.

Lacurile de la Câmpeneşti, din „gaură neagră” – în principală sursă de venit

Lacurile de la Câmpeneşti, aflat la 15 kilometri de Cluj-Napoca ar putea devenit cea mai importantă zonă de relaxare din zonă, spun membrii Asociaţiei.

Conform unui răspuns primit de la Primărie, în ultimii 6 ani, administraţia a cheltuit 2,1 milioane de lei cu administrarea lacurilor şi a încasat 573.000 de lei din permise de pescuit.

Corîci explică strategia Asociaţiei pentru lacuri: „cu o investiţie minimă, aceste lacuri pot produce sume importante. Aduci 2-300 de bene de nisip fin pentru plajă, amenajezi 20 de grătare şi poţi aduce 1.000 – 2.000 de clujeni pe week-end. Dacă fiecare clujean care vine cheltuie 150 de lei, ai 150.000 de lei încasări într-un singur week-end. Apoi pentru un alt lac putem cumpăra alge care vor limpezi lacul şi să aducem aici peşti coloraţi pentru snorkeling. Cu o investiţie minimă, lacurile pot reprezenta o sursă importantă de venit. Pe un alt lac poţi lăsa stufăriş, să se formeze un fel de deltă, poţi face bazine pentru păstrăvi. Poţi amenaja căsuţe de vacanţă”.