Se pierde diversitatea genetică a lumii

Dr. Miklós Bálint, cercetător la Centrul de Biologie Moleculară din Cluj (Universitatea Babeş-Bolyai) şi la Centrul de Cercetare a Biodiversităţii şi Climei, a publicat recent un articol într-una dintre cele mai importante reviste de specialitate din lume, „Nature Climate Change”.

Articolul arată că în cazul estimărilor climatice IPCC până în 2080, 68-84% din diversitatea genetică a unor specii va dispărea.

Cum ai început să abordezi relaţia dintre schimbările climatice şi biodiversitate?

Sunt fascinat de genetica populaţională a insectelor acvatice. Aceste insecte mici prezintă o diversitate genetică uriaşă. De multe ori o scurtă comparaţie genetică arată că populaţiile din munţii europeni care par a fi asemănătoare la vedere, de fapt aparţin mai multor specii. Între timp s-a vorbit tot mai mult despre efectele schimbărilor climatice asupra florei, faunei, a biodiversităţii. Eram curioşi ce rezultate ar da o cercetare care se bazează pe diversitatea intraspecifică. Am reinterpretat date existente despre diversitatea genetică a unor insecte. Am abordat problematica folosind aceste insecte acvatice ca model.

Ce arată rezultatele?

În primul rând reiese că diversitatea genetică intraspecifică este sensibilă la schimbările climatice. Pe baza estimărilor, din cele nouă specii urmărite în lucrarea noastră, una sau două specii vor dispărea până în 2080, iar această dispariţie va fi cauzată de schimbările climatice. Dacă considerăm însă diferenţele genetice intraspecifice, pierderile în diversitate pot ajunge la 68-84%. Astfel, în cazul în care discuţiile despre efectele schimbărilor climatice se poartă doar la nivelul abundenţei speciilor, pierderile reale nu ajung să fie luate în considerare.

Ce înseamnă aceste rezultate în viaţa de zi cu zi? Cum poate această problemă a pierderii diversităţii să ne afecteze?

Dacă diversitatea genetică se reduce, se va reduce şi capacitatea de adaptare a exemplarelor, populaţiilor şi, în final, a speciei la schimbările survenite în mediul lor de viaţă. Ca să realizăm cam ce ar însemna pierderea masivă a diversităţii genetice, este de ajuns să ne gândim la rasele de animale domestice, diferitele soiuri de plante – care există exact pentru că există diversitate genetică. Dacă cele evidenţiate în studiul nostru pot fi generalizate şi la alte organisme, foarte probabil că diversitatea intraspecifică este pusă în pericol direct de schimbarea climatică.

Pot să fie aceste rezultate generalizate şi la alte specii?

Schimbările climatice vor induce schimbări majore în diferite regiuni. Speciile care trăiesc în aceste regiuni vor avea şanse mai mari de supravieţuire, dacă diversitatea lor genetică este mai mare, pentru că se vor putea adapta noilor condiţii. Populaţiile care trăiesc în habitate fragmentate au şanse mari să dispară împreună cu moştenirea lor genetică, deoarece nu vor găsi habitate noi şi adecvate în condiţiile schimbărilor climatice. Probabil, am ajunge la rezultate similare şi în cazul altor specii, de exemplu la diferitele specii de fluturi sau de peşti.

Cum am putea acţiona în vederea moderării efectelor schimbărilor climatice?

În cadrul analizelor am abordat o estimare climatică pesimistă şi una optimistă pentru anul 2080. Deşi ambele modele prezic o scădere a diversităţii genetice, în estimarea optimistă diversitatea va scădea într-o măsură mult mai mică. Pe lângă reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, este foarte important să luăm în considerare şi să înţelegem relaţiile complexe dintre climă, mediul biotic şi mediul abiotic. Trebuie să acordăm o atenţie mult mai mare ultimelor habitate naturale sau semi-naturale care mai există în mediul nostru. Acestea pot reprezenta ultimele refugii pentru speciile afectate de schimbările climatice.