Predarea pancartelor de la proteste pentru o colecție de muzeu, un insucces la fel de mare ca entuziasmul clujenilor la aflarea inițiativei

Sprijinirea inițiativei Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, de documentare a evenimentelor de la începutul anului, când un număr impresionant de oameni au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva încercării Guvernului Grindeanu de modificare a legislației cu privire la amnistie și grațiere, a avut un ecou mult redus față de prima reacție a clujenilor.

Deși entuziasmul manifestat de public prin intermediul rețelelor de socializare, imediat după aflarea inițiativei părea că o să ducă la colectarea a sute de pancarte, dacă nu mii, reprezentanții Muzeului au primit mai puțin de 10 pancarte până acum.

“Nu am avut rezultate foarte spectaculoase deocamdată, am primit până acum mai puțin de 10 pancarte. Nu știu dacă oamenii mai plănuiesc să le folosească sau nu, noi le-am cerut să le aducă în momentul în care nu vor mai avea nevoie de ele. Știind că pancartele se aruncă am ieșit cu un apel tocmai să împiedicăm lucrul acesta. Noi mai așteptăm, știu cunoștințe care participă încă la proteste și au promis că le donează. Am primit în schimb mii de fotografii reprezentative, avem chiar niște colecții reușite și nu doar de la Cluj”, a declarat, pentru Monitorul de Cluj, Ioana Gruiță-Savu, reprezentanta Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei care se ocupă de colectarea materialelor de la proteste.

Muzeul organizează frecvent astfel de acțiuni, dar niciuna nu a avut un ecou la fel de mare până acum.

“ Noi avem o colecție de istorie contemporană și facem această strângere de materiale frecvent, cu tot felul de materiale, inclusiv afișe electorale, de la evenimente care la un moment dat s-ar putea să aibă o relevanță pentru istoria contemporană. Nu e prima oprațiune de acest gen, doar că acum a fost mai de impact datorită amplorii evenimentelor. Spre exemplu, pentru expoziția «Elev în comunism», am adunat uniforme, penare și alte astfel de obiecte. Încercăm să facem colecțiile cât mai bogate pentru generațiile următoare, pentru care contemporan va fi istorie”, adaugă Gruiță-Savu.

Numărul scăzut de materiale colectate a fost o surpriză și pentru organizatoare, care mai speră încă la înmulțirea elementelor din colecție.

„Ne-am propus să avem material ilustrativ pentru perioada aceasta și pentru aceste evenimente, încă nu știm dacă vom organiza și o expoziție. Rămâne, totuși, valabilă propunerea, suntem deschiși în continuare”, conchide reprezentanta Muzeului.

Protestele, moment important din istoria recentă a României

Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei a făcut un apel clujenilor, pe site-ul propriu, dar și e paginile de socializare, să păstreze pancartele și fotografiile de la manifestații și să le predea instituției.

"Dragi Clujeni, suntem cu toţii de acord ca zilele acestea în România se scrie istoria. Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei doreşte să documenteze acest eveniment cu materiale reprezentative pentru protestele care au avut loc la Cluj. Aşadar, vă rugăm să nu aruncaţi pancartele cu mesajele voastre şi în momentul în care protestele încetează să le aduceţi la muzeu (Str. Constantin Daicoviciu, nr. 2). Totodată am aprecia şi materiale fotografice pe suport digital, cu copyright fireşte, care au surprins momente cheie ale manifestaţiilor, pe care le puteți trimite pe adresa ioanasavugruita@gmail.com. Toate aceste materiale urmează să facă parte din Colecţia de Istorie Contemporană a muzeului, asigurându-ne astfel că acest moment important din istoria recentă a României va fi bine reprezentat în colecţiile muzeului nostru. Vă mulţumim si va rugam share!", se arăta în postarea de pe site-ul muzeului.

RECORD de protestatari la Cluj

Protestul din 1 februarie a adunat cel puțin 35.000 de oameni la Cluj-Napoca, potrivit estimării jandarmilor, fiind cel mai mare număr de protestatari din provincie, dar și un record local - cel mai mare protest din istoria orașului! Oamenii au venit din toate colțurile județului pentru a se alătura demonstranților.

Peste 35.000 de persoane s-au adunat atunci în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca pentru a protesta împotriva actelor normative adoptatate de Guvern cu privire la modificarea Codurilor penale şi graţierea. Clujenii scandau încontinuu “PSD, ciuma roşie”.

Coloana formată la protestele de miercuri seară a atins dimensiuni nemaiîntâlnite vreodată la Cluj. Din momentul în care capătul din spate al şirului se afla pe strada Dorobanţilor, acoperind toată lăţimea străzii, reporterul a ajuns la partea din faţă a coloanei, parcurgând în ritm alert traseul mulţimiii, Bulevardul 21 Decembrie - Piaţa Avram Iancu - abia după complexul Sora.