“Eu cânt din plăcere și îmi câștig existența din asta”. Povestea tânărului chitarist de pe Eroilor / VIDEO

Andrei G. are 28 de ani e din Piatra Neamț și cântă la chitară electrică. La prima impresie, ai spune că e student la Conservator și iese să mai exerseze și să-și facă bani de ieșit în oraș, însă Andrei are în spate 11 ani de experiență în domeniul muzicii. A venit la Cluj în urmă cu un an și jumătate pentru că i-a plăcut orașul, atmosfera și simte că este locul unde se poate dezvolta ca și artist.

A absolvit Facultatea de Automatică și Calculatoare în București și Psihologia la Iași, dar spune că preferă oricând muzica.

“Cred că eram în clasa a 10-a când am avut prima formație de muzică și cântam la petreceri, la balurile liceului și la zilele orașului. Țineam și concerte într-un pub din Piatra Neamț”, își începe povestea Andrei, care ia o pauză de cântat.

De ce cântă pe stradă? Pentru că primește “stări faine” de la oameni.

“Doar în Cluj am ieșit să cânt pe stradă, fiindcă în urmă cu un an jumătate, am văzut la un prieten de-al meu care deja cântă de multă vreme și se rentează, și am zis să încerc și eu. Și pentru că mă simt foarte bine când văd omuleții că îmi apreciază munca și primesc gânduri frumoase de la ei, și câțiva bani. Cel mai puțin am primit 50 de bani și bilețele drăguțe, și cel mai mult o invitație la un festival de muzică din Italia, unde m-am dus pe cheltuiala celor doi străini care au fost foarte impresionați de muzica mea.  În plus, Clujul e mai fain ca atmosferă și aici se simte și dezvoltarea socio-economică și culturală, și îmi iau autorizație de la Primărie ca să pot cânta liniștit, care oricum e gratis”, spune tânărul.

Andrei spune că reușește să trăiască doar din muzică și că a început mai multe colaborări cu artiști locali.

“Trăiesc foarte bine doar din muzică, fiindcă îmi place și am multe colaborări. Cea mai recentă e cu trupa 1 Minut de aici din Cluj, care m-a recrutat după ce m-a văzut cântând pe stradă. Cântăm la multe evenimente, targetul nostru fiind cuplurile, și mergem la nunți, botezuri, petreceri private, party-uri de muzică electrică, pentru oamenii care știu să aprecieze o muzică de calitate, fiindcă noi cântăm coveruri proprii, vechi, străine, autohtone. În afară de astea, mai organizez și evenimente, și uneori mai cânt și singur”, mai spune tânărul.

Pe stradă cântă în funcție de starea sa de spirit.

“Când m-am apucat de cântat, îmi plăcea mult Metallica. Iar acum când fac repetiții, ies pe terasa din fața casei și pot exersa liniștit fără a fi întrerupt sau a-mi deranja vecinii”, povestește Andrei.

Cea mai ciudată întâmplare de când a venit în Cluj?

“Eram într-o seară cu chitara și cântam, și au venit două fetițe, cred că erau de etnie romă, și mi-au luat cutia cu bacșișul făcut și au fugit. Întâmplarea a făcut să le revăd în Piața Unirii, unde era un concert cu ocazia zilelor orașului. Le-am recunoscut și le-am cerut socoteală pentru fapta lor. După lungi discuții, și cu alți însoțitori de-ai lor, am primit cutia înapoi. De atunci nu am mai pățit nimic, similar”, rememorează muzicianul.

Recunoaște că e greu să facă parte dintr-o trupă, din cauză că, în timp, apar “interese și vicii”.

“E greu să ții o trupă mult timp. Am cântat și în București, însă la un moment dat au apărut interese, vicii… Însă, e important ca toți membrii ei să aibă voință, diponibilitate, timp și bani, fiindcă investim mult în instrumentele muzicale, și în sonorizare, lumini”.

Pe lângă muzică, Andrei se laudă că știe să facă clătite. “Dar prefer muzica. E o chestie stabilă. De cântat nu m-am plictisit și nici nu vreau”, a conchis tânărul.

Mihaela Handria