Micii politicieni locali au LIBER LA ABUZ ÎN SERVICIU!

Procurorii Parchetului instanţei supreme arată că decizia de anul trecut a Curţii Constituţionale - care a stabilit că prin sintagma “îndeplineşte în mod defectuos” din definiţia abuzului în serviciu se înţelege "îndeplineşte prin încălcarea legii”- nu a "dezincriminat" infracţiunea de abuz în serviciu.

Curtea statuează că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară - legi şi ordonanţe ale Guvernului, mai spun procurorii.

Aceasta înseamnă că hotărârile de consiliu local sau judeţean nu intră sub incidenţa legilor şi/sau ordonanţelor Guvernului.

Şi printre avocaţii consultaţi de Monitorul de Cluj pe această temă părerile sunt împărţite.

“Hotărârile de consiliu local sau consiliu judeţean nu intră în această categorie. Numai legea, ordonanţa simplă şi ordonanţa de urgenţă. Dacă un consilier local sau judeţean nu-şi respectă hotărârile, el nu poate fi tras la răspundere. Consilierii locali şi judeţeni nu intră sub incidenţa infracţiunii de abuz în serviciu, dacă nu respectă o hotărâre de consiliu. Executivul trebuie să pună în aplicare hotărârile de consiliu, dar într-adevăr un preşedinte sau vicepreşedinte care nu pune în executare o hotărâre de consiliu nu mai poate fi urmărit pentru abuz în serviciu. Cât poate să cuprindă abuzul în serviciu ? E foarte complexă chestiunea şi ea ar trebui clarificată. La cât de general e formulat la noi, sunt carenţe de constituţionalitate vădite. E mult prea larg. Procurorul ar fi putut să spună la orice faptă, la orice mică neglijenţă a funcţionarului că e abuz în serviciu. Era o sferă foarte largă, putea cuprinde orice. Ca să nu dezincrimineze abuzul în serviciu, Curtea Constituţională a zis «hai să o restrângem şi să-i dăm o formă care să aibă eficacitate clară şi atunci zice aşa: orice atribuţii care sunt prevăzute de o lege sau ordonanţă de guvern, acestea au calitatea de lege, poate constitui abuz în serviciu». Alte fapte sau atribuţii prevăzute prin regulamente, ordin de ministru, hotărâri de guvern, hotărâri de consiliu nu pot face obiectul abuzului în serviciu. Un consilier local sau judeţean nu poate fi urmărit pe abuz în serviciu, dar va putea fi urmărit pe alte infracţiuni”, a spus un avocat clujean.

De cealaltă parte, un alt avocat consultat de Monitorul de Cluj este de părere că totuşi consilierii locali şi judeţeni se pot face vinovaţi de infracţiunea de abuz în serviciu.

“Hotărârea de consiliu local sau judeţean este un act normativ de aplicare. Problema e discutabilă, nu este lămurită. Trebuie să se dea o lege care să interpreteze, Curtea Constituţională a dat un exemplu, dar nu a tranşat problema, nici nu putea s-o tranşeze. O hotărâre de consiliu local sau judeţean o poţi ataca în instanţă, pe când o ordonanţă trebuie să o treci prin Parlament. Din punct de vedere al efectelor, dacă hotărârile de consiliu local sau judeţean nu ar intra în această categorie, ar însemna să nu se respecte un act normativ. Ar intra sub incidenţa interpretărilor Parchetului pentru că ele tot acte normative sunt. Practica va naşte tot felul de teorii. Trebuie să se dea o lege clară”, a spus alt avocat.

Curtea de Apel Alba Iulia a motivat marţi anularea unei condamnări date într-un caz de abuz în serviciu prin faptul că o decizie din 2016 a Curţii Constituţionale a dezincriminat parţial abuzul în serviciu, arătând că inculpatul fusese condamnat pentru că a încălcat o hotărâre de guvern, nu o lege, o ordonanţă sau o ordonantă de urgenţă.

“Curtea statuează că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară - legi şi ordonanţe ale Guvernului”, se arată în motivarea instanţei.

Modificări ale articolului 297 alin. 1 din Codul penal, privind abuzul în serviciu, au fost aduse şi prin OUG 13, însă acestea nu s-au limitat doar la decizia CCR din iunie 2016, ci au adus mai multe completări. Ordonanţa 13 adoptată în 31 ianuarie de Guvern a fost abrogată cinci zile mai târziu printr-o altă Ordonanţă de Urgenţă, astfel că acele modificări şi completări nu sunt, în prezent, în vigoare.

OUG 13 a fost contestată de societatea civilă, de către magistraţi şi de unii politicieni, care au susţinut că fapta este dezincriminată în interesul unor politicieni cercetaţi sau judecaţi pentru abuz în serviciu.

OUG 13 a fost abrogată în urma protestelor masive de stradă din toată ţara, începute chiar în seara adoptării ordonanţei.