Libertatea religiei a fost proclamată pentru prima dată în lume în judeţul Cluj, într-o zi de 13 ianuarie

Istoricul Tudor Sălăgean a declarat, pentru Agerpres, că, prin respectivul edict, sistemul toleranţei religioase în Transilvania devenea unul extrem de avansat pentru acea epocă.

'Dieta de la Turda din 6-13 ianuarie 1568 este una dintre cele mai importante din istoria Transilvaniei şi, cu siguranţă, şi din istoria europeană. În cadrul acestei Diete a fost adoptat Edictul de la Turda, care este cunoscut şi sub numele de Edictul libertăţii conştiinţei şi religiei. Este un edict care acorda libertate totală de practicare a religiei pentru patru confesiuni - catolică, lutherană, calvină şi unitariană -, dar, care, de asemenea, acorda posibilitatea unui statut de religie tolerată pentru alte confesiuni, inclusiv cea ortodoxă', a spus Tudor Sălăgean.

 

Documentul Dietei Transilvaniei a fost nu numai primul, ci şi cel mai liberal document privind libertatea religioasă, emis cu mult înaintea altor documente similare europene.

Libertatea religioasă

'Edictul de la Turda din 1568 precede cu cinci ani documentul similar adoptat la Varşovia, care instituia libertatea religioasă în cadrul uniunii polono-lituaniene, şi e cu mulţi ani înaintea altor documente importante, între care Uniunea de la Utrecht sau Scrisoarea de Majestate a împăratului Rudolf al II-lea din 1709. Cu siguranţă, Edictul de la Turda era în momentul respectiv nu doar cel mai liberal document din punct de vedere al libertăţii confesiunilor religioase, ci şi primul adoptat în spaţiul european. Însă, libertatea instituită prin Edictul de la Turda nu era una neapărat individuală, ci era una a comunităţii; comunitatea avea libertatea de a-şi alege confesiunea pe care doreşte să o urmeze. Indivizii din cadrul comunităţii care optau pentru altă confesiune, în mod normal trebuiau să părăsească comunitatea şi să-şi găsească o comunitate de confesiunea lor. Din acest motiv, au apărut şi o serie de mişcări de populaţie', a menţionat istoricul clujean.

Recunoaşterea Bisericii Unitariene

Edictul Dietei de la Turda însemna, printre altele, şi recunoaşterea, pentru prima dată în lume, a Bisericii Unitariene, a cărei doctrină contesta trinitatea, credinţa în Sfânta Treime şi susţinea existenţa unui singur Dumnezeu.

'Tot ca element de noutate, în cadrul Dietei de la Turda din 1568 practic este pentru prima dată când este recunoscută Biserica Unitariană. Biserica Unitariană se constituise treptat prin desprinderea lui Francisc David, a lui Giorgio Biandrata şi a adepţilor acestora din cadrul Bisericii Reformate; este o variantă mai radicală a reformei şi anul 1568 este considerat anul apariţiei acestei confesiuni unitariene, tocmai datorită Dietei de la Turda şi a Edictului de libertate a conştiinţei şi religiei', a explicat Tudor Sălăgean.

"Profeţia" lui Francisc David

Francisc David a fost fondatorul Bisericii Unitariene şi, în aceeaşi perioadă -1568 sau 1567-, el a făcut o profeţie, potrivit căreia urma să aibă loc, doi ani mai târziu, în 1570, o a doua venire a Mântuitorului, de această dată chiar la Cluj, în biserica din centrul oraşului, actuala Biserică romano-catolică Sfântul Mihail, unde, printre altele, fusese botezat şi regele Ungariei Matia Corvin, născut în 1443.

'Tot în această perioadă, care era una de foarte mare entuziasm şi fervoare religioasă, la Cluj, în această confesiune unitariană în curs de constituire apare un element deosebit, este vorba despre o profeţie care considera că în anul 1570, la doi ani de la momentul 1568, ar fi urmat să aibă loc, la Cluj, cea de a doua venire a lui Iisus Hristos. O profeţie milenaristă, care a fost inspirată de lucrările unor reformatori religioşi din spaţiul polonez. Francisc David a preluat în 1568 această profeţie milenaristă şi a adoptat-o la spaţiul transilvănean', conform istoricului.

Francisc David şi-a bazat profeţia pe cifre biblice şi, în anul în care aceasta urma să se împlinească, 1570, la Cluj s-au mutat figuri importante ale epocii, inclusiv regele de atunci al Ungariei, Ioan Sigismund.

Cum şi-a construit "profeţia"

'Profeţia era bazată pe consideraţii numerologice inspirate din interpretarea Bibliei. Se considera că există o corespondenţă între cei 40 de ani de rătăcire a evreilor prin pustiu, sub conducerea lui Moise, şi cei 40 de ani care au trecut din momentul publicării de către Luther a Crezului de la Augsburg, în 1530. Pe baza unei interpretări de această natură, la care erau asociate multe alte considerente, inspirate tot din Biblie şi din scrierile religioase ale epocii, Francisc David a considerat că anul 1570 ar fi unul al unui sfârşit şi al unui nou început din punct de vedere al religiei creştine. Perioada dintre 1568 şi 1570 a fost una plină de efervescenţă. Atunci s-a conturat, pornind de la această profeţie, o doctrină unitariană intitulată Calea adevărului, iar cei care urmau această cale sperau să poată obţine mântuirea cu ocazia celei de a doua veniri a Mântuitorului, în 1570. În perioada respectivă, chiar regele Ioan Sigismund s-a stabilit la Cluj. Au venit şi numeroşi oameni din domeniul confesional, reformatori religioşi, intelectuali, oameni de cultură, cu speranţa de a participa la un moment unic în istoria umanităţii', a spus Tudor Sălăgean.

A doua venire a lui Iisus Hristos, întârziată

Pe durata întregului an 1570, toată lumea a aşteptat a doua venire a lui Iisus Hristos, în biserica din centrul Clujului, dar profeţia nu s-a împlinit. Unitarianismul a devenit şi mai radical, iar, un an mai târziu, în 1571, Francis David ţine o celebră predică în care contesta orice caracter divin al lui Iisus Hristos.

'Faptul că anul 1570 a trecut fără ca, aparent, profeţia să se adeverească, a accentuat caracterul antitrinitarian al confesiunii unitariene, în special a centrului său de la Cluj. Antitrinitarianismul era oricum prezent încă de la constituirea mişcării, dar după 1570, acesta a devenit unul foarte radical, care reprezintă până astăzi o trăsătură caracteristică a unitarianismului transilvănean. Până în 1570 existau încă discuţii asupra rolului divin al lui Iisus Hristos, dar după 1570, antitrinitarianismul s-a accentuat şi unitarienii au rămas cu credinţa într-un singur Dumnezeu, Dumnezeu Tatăl. În ianuarie 1571, Francisc David a ţinut, în biserica centrală a Clujului, şi o predică în care contesta orice caracter divin al lui Iisus Hristos', a afirmat Tudor Sălăgean.

(Marius Septimiu Avram / Agerpres)