Distanța Cluj-Bucureşti, parcursă în 26 de minute. Şi nu este cu avionul! - VIDEO

Faptul că pasagerii se urcă în capsule ce sunt apoi propulsate printr-un tub poate să nu pară prea atrăgător, încă realizatorii Hyperloop declară că acesta va schimba radical modul în care gândim astăzi transportul şi ar putea deveni realitate până în 2020.

''Nu suntem nici tren, nici maşină, nici avion'', a spus Bibop Gresta, director executiv la Hyperloop Transportation Technologies (HTT), una dintre firmele care se întrec la târgul de la Berlin pentru a da viaţă acestui vehicul care să parcurgă distanţe mari în doar câteva minute.

Oamenii de ştiinţă visează de multă vreme să reuşească să înfrângă rezistenţa aerului - reducând în mod considerabil energia de care e nevoie pentru transportul de mare viteză - şi să pună în mişcare vehicule de transport de pasageri printr-un vacuum. Însă, Musk, magnatul PayPal care pariază pe rachete, cu SpaceX, şi pe vehiculele electrice, cu Tesla, a insuflat viaţă în această idee, în 2013, cu o lucrare ce aduce în prim-plan ''al cincilea mod de transport''.

În viziunea sa, acesta ar lega Los Angeles de San Francisco printr-un tub, iar călătoriile ar dura circa 30 de minute. Cele două oraşe sunt în acest moment separate de o distanţă ce se parcurge în cinci-şase ore pe drum şi într-o oră cu avionul. Fiind ocupat cu alte provocări, Musk a oferit ideea, gratuit, companiilor interesate să o dezvolte.

Hyperloop One, concurentul HTT, s-a prezentat la târgul de la Berlin cu un desen al prototipului şi cu redarea unei asemenea călătorii în realitatea virtuală. Potrivit proiectului său, pasagerii intră într-o capsulă ce seamănă cu un vagon de tren, cu ferestre virtuale. Odată ce uşile se închid, motorul electric propulsează capsula în tubul golit aproape în întregime de aer şi pluteşte datorită levitaţiei magnetice. În timp ce vehiculul accelerează, pasagerii simt forţe asemănătoare celor din timpul călătoriei cu avionul.

Capsulele s-ar putea deplasa cu până la 1.220 de kilometri pe oră, potrivit HTT. Aceasta a efectuat teste preliminare pe sistemul său de propulsare în deşertul Nevada şi plănuieşte ca proiectul să ajungă pe piaţă în 2020. Reprezentanţii companiei susţin că o călătorie cu Hyperloop între Stockholm şi Helsinki ar putea fi efectuată în 28 de minute şi ar costa doar 25 de euro. Pe de altă parte o călătorie între Cluj şi Bucureşti ar dura doar 26 de minute. În plus, nu ar polua, iar capsula ar fi protejată de condiţiile meteorologice potrivnice.

Compania naţională de căi ferate din Franţa SNCF a investit recent în Hyperloop One, companie care a strâns până acum 130 de milioane de dolari, iar din urmă vine şi Transpod, un alt start-up care spune că are nevoie de circa 150 de milioane de dolari pentru a-şi dezvolta prototipul bazat pe aceeaşi idee.

HTT are un acord cu Slovacia, pentru o legătură între Bratislava şi Viena, şi promite în curând încă două parteneriate cu ţări din non-europene.