Regiile şi societăţile din subordine “sar la gâtul” Consiliului Judeţean Cluj

De exemplu, reprezentanţii Aeroportului Internaţional Cluj spun că există anumite “schimbări semnificative în situaţia afacerilor” din cauza Consiliului Judeţean, dând exemplu ratarea depunerii cererii de finanţare pentru implementarea transportului intermodal, nereglementarea situaţiei juridice a pistei de 2100 metri şi neîntabularea dreptului de proprietate asupra platformei Avitrans.

“Consiliul Judeţean a amânat în mai multe rânduri să semneze contractul de asociere, deşi aeroportul a anunţat instituţia încă din 2013 despre necesitatea realizării asocierii. Astfel a fost ratat termenul de depunere a cererii de finanţare ducând totodată la ratarea atragerii de fonduri nerambursabile în cuantum de 85% din valoarea global a proiectului. Având în vedere că încă din luna septembrie 2014 s-a realizat recepţia la terminarea lucrărilor aferente obiectivului de investiţii «pistă de decolare-aterizare de 3500 metri» s-a solicitat Consiliului Judeţean iniţierea unui proiect de hotărâre privind reglementarea situaţiei juridice a acestui obiectiv. CJ nu a stabilit regimul juridic al acestui obiectiv ceea ce duce la influenţarea bugetului de venituri şi cheltuieli a aeroportului. În ceea ce priveşte platforma Aviatrans, deşi în repetate rânduri aeroportul a solicitat Consiliului Judeţean întăbularea dreptului de proprietate asupra imobilului şi căii de rulare avioane şi platform parcare avioane în suprafaţă de 8344,83 mp, drept de proprietate emis de Tribunalul Cluj în 2010, întârzierea CJ Cluj a dus la posibilitatea înscrierii în cartea funciară a sechestrului asigurator până la concurenţa sumei de 1.808.632 lei ceea ce duce în continuare prejudicii judeţului Cluj, respective aeroportului”, se arată în raport.

Potrivit documentului, în semestrul I al anului 2016, Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj a înregistrat un record istoric în ceea ce priveşte traficul de pasageri (753.517 pasageri), în creştere cu 12% faţă de semestrul I al anului 2015. În ceea ce priveşte reţeaua de rute a aeroportului, aceasta a fost extinsă cu 5 noi destinaţii şi 2 destinaţii charter turistice, ajungându-se la un total de 38 destinaţii regulate spre 14 ţări din Europa şi Orientul Mijlociu şi 9 destinaţii turistice. În semestrul I al anului 2016 au fost operate un număr de 8173 zboruri în creştere cu 12 procente faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015.

Şi reprezentanţii societăţii Drumuri şi Poduri Judeţene (DPJ) Cluj spun în raport că “nerealizarea veniturilor prevăzute se datorează lipsei finanţării la nivelul Consiliului Judeţean pentru lucrări de investiţii, motiv pentru care nu s-a putut lucra pe drumurile respective, DPJ Cluj neputând susţine din fonduri proprii aceste lucrări”.

Conform balanţei de verificare, la 30 iunie 2016 DPJ Cluj a realizat în semestrul I venituri totale în sumă de 22.797.904 lei faţă de veniturile realizate în semestrul I în 2015 de 19.121.846 lei, cu toate că şi-a prognozat venituri de peste 28 de milioane de lei.

“Factorii care au influenţat în sens negative activitatea DPJ Cluj sunt neutilizarea la capacitate maximă de producţie a utilajelor din dotare precum şi a forţei de muncă, subfinanţarea contractelor de modernizare a drumurilor judeţene de către Consiliul Judeţean la care s-au alocat sume insuficiente faţă de valoarea contractelor, încasarea cu întârziere a contravalorii lucrărilor executate în relaţia cu CJ Cluj”, se arată în raport.

Drumuri şi Poduri Judeţene SA se află sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj fiind transformată în societate cu capital integral de stat din fosta Regie Autonomă a Drumurilor Judeţene şi este condusă de fostul prefect Călin Platon.