100.000 de euro, nota de plată după eşecul preluării stadionului de către Primărie

Una dintre variantele luate în calcul este trecerea stadionului Cluj Arena în domeniul public al judeţului, Consiliul Judeţean Cluj urmând astfel să decidă care va fi cea mai potrivită metodă de administrare a stadionului – fie prin intermediul unei societăţi private, fie prin transformarea societăţii Cluj Arena în serviciu în cadrul Consiliului Judeţean Cluj. În această ultimă variantă, lună de lună, din bugetul Consiliului Judeţean ar urma să se plătească aproximativ 100.000 de euro pentru salarii, plata utilităţilor şi întreţinerea stadionului.

“Nu vine prăpădul pe noi dacă Primăria nu vrea să primească Cluj Arena. Nu e nicio tragedie. O vom menţine la Consiliul Judeţean. Stadionul, ca şi clădire, va trece în domeniul public al judeţului şi Consiliul Judeţean va decide cum îl administrează mai departe. Sunt două variante, fie va scoate la licitaţie administrarea şi va veni un privat care va pune tarife şi va face profit aşa cum doriţi mulţi dintre dumneavoastră şi atunci probabil o să vedem câte şcoli şi universităţi vor mai avea acces în stadion, când vor fi tarife stabilite de un privat, fie a doua variantă este să finanţăm în fiecare lună, la fel cum face Bucureştiul, din bugetul dumneavoastră, să dăm o sumă de bani cu care să întreţinem stadionul. Bucureştiul dă 170.000 de euro pe lună pentru arenă ca să o menţină, pentru că nu produce niciun ban stadionul. Noi vom putea susţine Cluj Arena dând bani la fel cum face Bucureştiul şi orice primărie din ţară o sumă pe lună din care vom acoperi salariile angajaţilor şi care vor deveni angajaţi ai Consiliului Judeţean, plata utilităţilor şi reparaţiile curente de funcţionare. Dacă decidem că ea rămâne în domeniul public toate costurile legate de ea vor fi suportate din bugetul judeţului. Dacă ea rămânea în urmă cu doi ani în domeniul judeţului asta făceam în urmă cu doi ani, plăteam noi în fiecare lună cam 100.000 de euro pentru funcţionarea stadionului. Noi am optat să nu dăm banii aceştia şi să se descurce cei de la Cluj Arena. Dar acel impozit i-a destabilizat financiar. Nicio altă regie din subordinea noastră nu s-a autofinanţat, nici măcar aeroportul. Cluj Arena s-a autofinanţat doi ani. Cu alte cuvinte, nu este un management aşa de dezastros pe cum se spune pentru că a fost singura instituţie care nu a primit niciun ban din bugetul judeţului. Din contră, a dat bani, din TVA-ul recuperat. Dacă va intra în domeniul public, în ceea ce priveşte venitul, e discutabil dacă mai putem rupe chitanţe şi facturi pentru cineva, dacă e domeniul public nu faci acte de comerţ”, a spus Tişe.

Acesta a mai precizat că din discuţiile purtate cu Emil Boc a rezultat faptul că proiectul preluării stadionului de către municipalitate ar urma să fie supus din nou aprobării consiliului local în următoarea şedinţă a acestui for deliberativ.

În acest context, Tişe a vorbit şi despre crearea unui Centru Naţional Olimpic la Cluj, Cluj-Napoca fiind, practic, singurul oraş din România care poate crea şi găzdui o astfel de structură pentru desfăşurarea de evenimente sportive – la Cluj–Napoca există parc central, stadion, sală polivalentă, sala sporturilor, bazin de înot, parc sportiv, aflate una în vecinătatea celeilalte.   

Societatea care administrează stadionul are de luni bune conturile blocate pentru că nu și-a plătit taxele şi impozitele în ultimii ani, datorând Primăriei Cluj-Napoca, la finele anului 2015, 12,5 milioane de lei. Banii de la Untold au fost doar o picătură în oceanul datoriilor stadionului. 200.000 de lei a încasat sociectatea care se ocupă de administrarea Cluj Arena de pe urma închirierii stadionului cu ocazia festivalului Untold. Suma reprezintă doar 1,6% din cele peste 12,5 milioane de lei pe care instituţia le datorează Primăriei sub forma taxelor şi impozitelor.