Ce recomandă experţii pentru zona Roşia Montană

După 6 luni de cercetări şi consultări cu experţi din domeniu, Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană (GIMPCRM) a transmis companiei Roşia Montană Gold Corporation concluziile şi recomandările sale.

 

Proiectul minier Roşia Montană reprezintă singura soluţie concretă de reabilitare şi restaurare a patrimoniului zonei Roşia Montană, prin intermediul investiţiilor financiare propuse de către compania Roşia Montană Gold Corporation.

Aceasta este concluzia principală la care a ajuns Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană (GIMPCRM).

„Cazul Roşia, fără prejudecăţi”

Grupul de experţi consideră că planurile alternative de dezvoltare a Roşiei Montane, care pornesc de la premisa conservării in situ, iar apoi a punerii în circuit a tuturor vestigiilor de patrimoniu conţin, în marea lor majoritate, doar declaraţii generoase, fără a avea însă un fundament realist de implementare. Timp de 6 luni, experţii Grupului au organizat o serie de întâlniri de lucru dedicate patrimoniului arheologic şi istoric, patrimoniului arhitectural, precum şi subiectelor legate de comunitatea locală, patrimoniul etnografic şi amenajarea muzeistică. În urma acestor dezbateri, GIMPCRM a transmis companiei Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) o serie de concluzii şi recomandări referitoare la proiectul minier şi impactul său asupra patrimoniului din zonă.

“Am aşteptat cu foarte mult interes concluziile experţilor Grupului, cărora le mulţumim pentru iniţiativa de a se implica în problema patrimoniului de la Roşia Montană, un subiect cu foarte multă încărcătură emoţională. Opiniile lor confirmă faptul că acest proiect a fost gândit cu responsabilitate şi că propune soluţii corecte pentru reabilitarea patrimoniului. Vom analiza cu atenţie recomandările primite, aşa cum am făcut ori de câte ori experţi din diferite domenii preocupaţi de proiectul minier Roşia Montană ne-au adresat recomandările lor, şi vom lua măsurile necesare, acolo unde se impun”, a declarat Dragoş Tănase, director general al RMGC.

“Cazul Roşia Montană trebuie tratat cu foarte multă responsabilitate, dar fără prejudecăţi şi fără subiectivism exagerat. Până acum, prin argumente emoţionale şi punerea în circulaţie a unor informaţii false, s-a încercat acreditarea ideii că principalul pericol la adresa patrimoniului vine din partea proiectului minier, ignorându-se atât preocupările RMGC de a investi masiv în salvarea şi restaurarea acestuia, cât şi starea avansată de degradare în care se găsea deja acesta la momentul în care RMGC şi-a anunţat intenţia de a desfăşura activităţi în zonă. Pe lângă acestea, din partea organizaţiilor şi persoanelor care s-au pronunţat pentru interzicerea activităţilor industriale nu a venit nicio propunere constructivă reală de dezvoltare alternativă sau o iniţiativă de compromis rezonabil. Am analizat cu mare atenţie întreg proiectul minier, am schimbat opinii cu o serie de experţi şi ceea ce avem de făcut nu este să alegem între punerea în valoare a patrimoniului cultural şi dezvoltarea industrială, ci să găsim cea mai bună metodă prin care dezvoltarea industrială poate asigura protejarea patrimoniului. Proiectul minier propune o soluţie foarte viabilă, care sigur că trebuie atent monitorizată, dar important este că permite salvarea unei moşteniri culturale foarte importante pentru Apuseni şi pentru România”, a declarat academicianul Răzvan Theodorescu, membru al Grupului pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural de la Roşia Montană.

Protecţia UNESCO, o falsă salvare

Aşa cum reiese din datele şi informaţiile prezentate în raportul GIMPCRM, Roşia Montană nu îndeplineşte criteriile şi standardele prevăzute de regulamentul UNESCO. Chiar şi sub protecţie UNESCO, în absenţa unui program masiv de investiţii, pe care nici UNESCO, nici fondurile publice nu îl pot asigura, patrimoniul din Roşia Montană nu poate fi salvat. “Starea de degradare şi vandalizarea constantă la care sunt supuse o parte din obiectivele de patrimoniu din România, aflate în lista UNESCO, arată că protecţia acestui for, în lipsa unui program naţional coerent de protejare a patrimoniului, nu este o soluţie viabilă”, se arată în concluziile experţilor. “Apelul la înscrierea Roşiei Montane în lista tentativă a României la UNESCO nu este decât o încercare de a stopa artificial un proiect industrial. Tehnic vorbind, şi în cazul în care ar avea loc, în fapt o asemenea includere nu ar aduce, deocamdată şi în viitorul mediu, nicio schimbare fizică în starea deplorabilă a unora dintre monumentele locale. Pe termen mediu şi lung, înseamnă, de fapt, a arunca problema într-un viitor la fel de lipsit de resurse financiare. Protecţia UNESCO, de pildă, nu salvează deloc de la ruină şi pieire localităţi precum St.Louis, Senegal, cu un patrimoniu semnificativ mai consistent decât Roşia Montană. Starea deplorabilă a celorlalte situri miniere din România, aşa cum sunt acelea de la Brad, Bucium, Almaşul Mare, la fel de relevante pentru istoria mineritului în Dacia romană ca şi cel de la Roşia Montană, demonstrează adevărata atitudine faţă de obiectivele de patrimoniu, atunci când acestea nu sunt asociate cu altfel de interese”.

Recomandările formulate de GIMPCRM

Referitor la clădirile monument istoric aflate în proprietatea companiei, Grupul a recomandat restaurarea lor integrală şi revitalizarea centrului istoric al localităţii.

• Asigurarea de către RMGC, în noile amplasamente unde au fost sau vor fi relocaţi locuitori din Roşia Montană, a tuturor condiţiilor necesare pentru păstrarea identităţii culturale, inclusiv prin construirea unor lăcaşuri de cult corespunzătoare (conform rincipiului că biserica îşi urmează comunitatea).

• GIMPCRM recomandă intensificarea eforturilor în vederea definitivării proiectului de idei pentru punerea în opera a muzeului mineritului, propus de către RMGC, precum şi definitivarea proiectului de restaurare a monumentului funerar de la Tăul Găuri.

• GIMPCRM recomandă înfiinţarea imediată a Fundaţiei pentru Dezvoltare Durabilă Roşia Montană care să se implice în lucrări de gestionare a bunurilor de patrimoniu şi în pregătirea politicilor şi programelor de creştere a capacităţii comunităţii locale, în sensul preluării cât mai rapide a activităţilor principale de utilizare corectă şi de management a bunurilor de patrimoniu – funcţionalizarea resurselor culturale ale sitului.

• GIMPCRM cere RMGC să accepte o expertizare independentă a monumentelor la încheierea perioadei de exploatare şi, acolo unde o asemenea expertiză ar impune-o, să treacă la reconsolidare sau remedierea eventualelor daune aduse acestor monumente.

• Mai mult, GIMPCRM recomandă definirea unei strategii referitoare la acordarea de beneficii familiilor care locuiesc în zona protejată pentru a rămâne în continuare în acest perimetru. Pentru prevenirea destrămării comunităţii, GIMPCRM recomandă şi evaluarea strategică a relocării familiilor ce locuiesc încă în perimetrul industrial, în viitoare case restaurate din zona protejată.

Un grup de experţi renumiţi

GIMPCRM a fost constituit în februarie 2011, din colectiv făcând parte, printre alţii: Acad. Alexandru Vulpe, Preşedintele Secţiei de Arheologie şi Ştiinţe Istorice a Academiei Române; Acad. Răzvan Theodorescu, membru al Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audio-Vizual a Academiei Române, secretar general al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene (UNESCO); Acad. Ioan Aurel Pop, membru al Secţiei de Arheologie şi Ştiinţe Istorice a Academiei Române; Prof. Univ. Dr. Doc. Nicolae Gudea, din Cluj-Napoca; Conf. Univ. Dr. Alexandru Diaconescu, Facultatea de Istorie şi Filosofie din Cluj-Napoca. GIMPCRM are şi un site propriu: www.patrimoniurosiamontana.ro.

Cea mai modernă mină românească  Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) este o companie înfiinţată în anul 1997, în judeţul Alba, în care acţionari sunt compania minieră de stat Minvest Deva - cu 19,31 %, Gabriel Resources – cu 80,46% şi alţi acţionari minoritari – cu 0,23%. RMGC urmează să dezvolte cea mai modernă mină din România, la Roşia Montană, aducând beneficii importante economiei româneşti. În calitatea sa de mină model, Proiectul Roşia Montană va stabili un nou standard pentru mineritul aurifer responsabil, atât la nivelul  Uniunii Europene, cât şi la nivel mondial.

Alte concluzii ale GIMPCRM

• Cercetările arheologice realizate între 2001 şi 2006, în cadrul Programului Naţional de Cercetare ”Alburnus Maior”, finanţat de către compania RMGC, au fost vaste, riguroase, realizate într-o manieră profesionistă.

• Patrimoniul Roşiei Montane, cu precădere cel arhitectonic, se află în stare deplorabilă, aflându-se în real pericol de dispariţie. În absenţa unei intervenţii masive, într-un orizont de aproximativ 5-10 ani, stadiul de degradare a fondului arhitectonic va atinge limita la care niciun fel de activităţi de restaurare/conservare nu vor mai fi posibile.

• Elementele cu valori de patrimoniu cultural cercetate, care din motive obiective (zone extrem de periculoase din subteran, inundate, etc.) nu pot fi puse in valoare prin conservate in situ pot fi refăcute sub formă de replici la scara naturală aşa cum se procedează în multe amenajari muzeistice din Europa, cum ar fi Killhope (Marea Britanie) şi Lascaux (Franţa), nivelul tehnologic ridicat al replicilor permiţând redarea fidelă a tuturor detaliile constructive. • Agroturismul, bazat pe gospodăria individuală, nu este suficient pentru a asigura sau chiar completa, în mod continuu, autosusţinerea comunităţii.