Gușă: Închiderea emisiei Realitatea TV este aproape. Ce şanse are mass-media locală? Alexa: Presa din Cluj are o stare şi mai jalnică

”La Realitatea TV suntem într-un pericol cvasimortal de a nu mai putea funcționa. Mizele noastre nu au fost potrivite pentru cei care ne-au purtat de grijă. Suntem într-o mare problemă în care nu mai putem să ne achităm dările, contractele de chirie, de utilități. Presa a ajuns în acest stadiu. Realitatea este prima amenințată, în condițiile în care oamenii ne aplaudă, dar nu au ce face, pentru că trebuie să plătească abonamentul la TVR, pe noi nu au cum să ne ajute. Suntem într-un pericol mortal să trebuiască să închidem entitatea și să nu mai putem să ne onorăm costurile din motive care nu țin de calitatea emisiei, ci de sistemul din România care nu se înrgijește de mass-media sau de opinia corectă”, a spus Gușă, la Realitatea TV.

Potrivit datelor aflate pe site-ul ANAF, Realitatea TV înregistrează datorii de 37,8 milioane lei la bugetul de stat, 42,8 milioane lei la bugetul asigurărilor sociale, 1,8 milioane lei la bugetul de șomaj și 15,7 milioane lei la bugetul asigurărilor de sănătate. Adică peste 21 de milioane de euro.

Jurnalistul şi patronul de presă Liviu Alexa a făcut o radiografie a stării presei locale despre care spune că “are o stare şi mai jalnică”.

“Presa locală este subfinanţată, abia trăieşte de pe o zi pe alta şi nouă ne e ruşine, suntem prea orgolioşi să recunoaşteam chestia asta. Lucrurile acestea se întâmplă din mai multe motive. Dacă e să ne referim strict la Cluj, Clujul a depăşit perioada patronilor cârnăţari de presă, cei care foloseau ziarele ca şi scuturi sau ca şi arme pentru a obţine diverse avantaje. A trecut la etapa presei deţinute de jurnalişti. Jurnaliştii nu sunt întotdeauna cei mai buni manageri, este părerea mea şi nu vreau să jignesc pe nimeni. Şi am ajuns în situaţia în care jurnaliştii care conduc aceste mass-medii, mass-media să aibă mari probleme de finanţare şi să încerce să facă două lucruri: fie să-şi păstreze independenţa, dar o independenţă dusă cu foarte mult sânge şi într-o mare sărăcie sau să altereze această independenţă făcând pact cu politicul şi acceptând contracte de la firme de case, de la regii, de la tot felul de companii din siajul politicului”, este de părere Alexa.

El mai spune că în acest moment nu există instituţie de presă din Cluj care să nu aibă datorii la Finanţe sau la furnizori.

“Eu nu vreau să atac pe nimeni, dar eu cred că presa locală din Cluj trebuie să îşi dorească să fie independentă, trebuie să facă eforturi să ajungă la un nivel de Finanţare, nu de supravieţuire, ci de dezvoltare. În acest moment lucrurile acestea nu se întâmplă. Sunt convins că nu există instituţie de presă din Cluj care să nu aibă datorii la finanţe sau la furnizori, la furnizorii de tipar (nota redacţiei Monitorul de Cluj SRL, societatea care editează cotidianul Monitorul de Cluj si portalul de știri monitorulcj.ro, nu are datorii nici la bugetul de stat, nici către furnizori, nici către propriii angajați, fiind probabil singura companie de presa din Cluj cu plățile la zi) sau care să îşi plătească cu generozitate jurnaliştii, să plătească mai ales jurnaliştilor acest stil de viaţă foarte complicat care-i face să petrească foarte mult timp la serviciu şi nu în familie”, mai spune jurnalistul clujean.

Liviu Alexa precizează că presa locală clujeană este lipsită de unitate, ceea ce face ca aceasta să fie luată la “mişto” de instituţiile statului.

“Presa locală clujeană este lipsită de unitate, fiecare poartă câte o vină şi eu port vina acestei lipse de unitate. Lipsa acestei unităţi ne face să părem slabi şi vulnerabili în ochii administraţiei locale şi judeţene, în ochii companiilor, cel mai rău în ochii publicului nostru ţintă, cititorii. Suntem şi nu suntem de folos societăţii, cred cititorii, suntem şi nu suntem cumpăraţi, cred cititorii, suntem şi nu suntem independenţi, cred cititorii. Noi ar trebui să ne punem aceste serioase întrebări împreună la o masă dacă suntem în stare să depăşim aceste orgolii şi să vedem ce facem pe viitor pentru că este inadmisibil să mai acceptăm, eu nu mai doresc, nu mai accept ca breasla mea să fie tratată de sus de către mai marii politicieni ai zilei sau de către instituţiile statului. Nu mai accept ca presa locală clujeană să fie pur şi simplu luată la mişto de şefii de regii şi de instituţiile de stat care cheltuie bugete de publicitate în mod total neconform cu vremurile, cu noile cerinţe tehnice, în totală neconformitate cu nevoile de informare pe care le are publicul. Este inadmisibil ca în 2016 primăria şi companii de stat sau regii să mai pretindă de la ziare în caietele de sarcini pentru licitaţii să furnizeze bannere online la centimetru pătrat sau să le contorizeze în acest fel. Eu nu vreau ca aceste licitaţii sau aceste bugete de publicitate să fie intermediate de agenţii de publicitate care nu au legătură cu presa. Eu vreau să negociez singur cu entitatea respectivă”, a mai spus patronului site-ului ziardecluj.ro.

În principiu, spune Alexa, ar fi de acord ca presa locală să fie subvenţionată după anumite criterii profesionale.

“Ce spune Cozmin Guşă sau reproşul lui la adresa Guvernului vis a vis de lipsa de susţinere a mass-media este real. Dar pe ei cumva o să-i asculte mai mult factorii guvernamentali pentru că ei au o anvergură naţională. Pe noi, ăştia mai mici cei din provincie, din presa locală nu ne ascultă nimeni şi nu ne va asculta nimeni decât dacă ne vom face noi auziţi şi dacă ne vom strânge laolaltă. Cred că există foarte multe posibilităţi legale ca presa locală din fiecare judeţ, municipiu al ţării, să fie sprijinită ca un soi de subvenţie pentru a depăşi momentele grave în care se află. În Franţa, indiferent de publicaţie, există subvenţii de stat pe care municipalitatea sau departamentul, în cazul nostru judeţul, le poate acorda. Nimeni nu spune că trebuie acordate aşa pe nevăzute, trebuie stabilite criterii de audienţă, criterii profesionale acceptate de asociaţiile profesionale, dar lucrurile acestea se pot întâmpla. Aşa cum se subvenţionează sportul se poate subvenţiona, cu siguranţă, şi presa care cred că este la fel de utilă societăţii cum este sportul sau actele de cultură. Nimeni nu vine să ceară, să cerşească bani, nimeni nu vine cu miloaga dar trăim nişte vremuri în care această putere, a patra putere în stat, trăieşte clipele finale. Foarte multe instituţii de presă vor sucomba în următorii ani. Toată lumea se îndreaptă spre online cu iluzia că este mai ieftin de făcut, deşi după părerea mea este mult mai scump, te implică mult mai tare ca şi redacţie şi ca management. Toată lumea vorbeşte despre noile media, dar noi stăm în nişte redacţii în care scriem la calculatoare uzate tehnologic. Ce vrem să facem ca breaslă înainte să mergem să propunem soluţii de colaborare cu instituţiile? Iar şefii acelor instituţii să înţeleagă că în acest fel nu cumpără bunăvoinţa presei, chiar deloc, ci contribuie la dezvoltarea unui palier al societăţii extrem de important, a unui factor de informare”, a mai spus el.

Pentru starea actuală în care se află presa, jurnalistul dă vina atât pe oamenii de marketing din redacţii, cât şi pe managerii de presă.

“Cred că presa locală trebuie să iasă de sub povara propriilor prejudecăţi şi capcane. Presa locală nu îşi face marketing, nu îşi face reclamă decât în foarte puţine dintre cazuri, are o atitudine de genul «bună ziua noi suntem presa, haideţi şi citiţi-ne», ori deja nu se mai întâmplă lucrurile ca pe vremuri, deja noi trebuie să îi căutăm pe cititori şi să ne facem cunoscut brandul, să ne poziţionăm în capul lor. Presa locală nu mai are oameni de vânzări, de publicitate, care să propune proiecte companiilor, ONG-urilor, instituţiilor. Oamenii de vânzări, dacă mai există, sunt nişte simpli facturişti. Presa locală, instituţiile de media nu mai au oameni de marketing care să se ducă şi să propună colaborări, nu mai au proiecte sociale majore în care să se implice. Unde sunt campaniile? Pe vremuri fiecare ziar avea câte o campanie proprie în care se implica. Nu mai avem nici aşa ceva. Nu mai sunt foarte buni manageri de presă. Îmi cer scuze că spun chestia asta, una este să deţii o instituţie media ca şi patron, alta e să ai capacitatea, abilitatea, de a manageria o instituţie de presă. Asta este o profesie în sine şi cred că şi din acest punct de vedere presa locală trebuie să se profesionalizeze. Managerii de presă au un anume rol care trebui îndeplinit cu obiective şi cu responsabilităţi. Şi aici trebuie să se întâmple lucruri”, a concluzionat Alexa.