Percheziții la cabinete ale unor medici din Cluj, cercetați pentru fapte de corupție

Medicii vizați de descinderile efectuate sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt cercetați pentru luare de mită, abuz în serviciu, fals intelectual și fals material în înscrisuri oficiale, scrie Agerpres..

Perchezițiile sunt efectuate la mai multe unități sanitare din București și din județele Arad, Cluj, Constanța și Dolj, unde își desfășoară activitatea medicii vizați, precum și la sediile și punctele de lucru a cinci societăți comerciale cu profil medical, care reprezintă interesele sponsorilor.

"Din cercetări a reieșit că mai mulți angajați din sistemul sanitar ar fi derulat studii clinice cu încălcarea prevederilor legale, fapte cu potențial generator de riscuri în ceea ce privește autorizarea intrării pe piață a unor medicamente ce afectează negativ starea de sănătate a populației (medicamente folosite în special pentru tratarea unor boli mentale). Astfel, medicii incluși în derularea de studii clinice ar fi falsificat întreaga documentație de evaluare a pacienților — subiecți, fie prin falsificarea consimțământului de participare la studiu acordat de către pacient sau de către aparținătorii acestuia, fie prin consemnarea în fișele de evaluare sau foile de observații a unor aspecte false referitoare la diagnostic, starea de sănătate a pacienților, tratamentul urmat și efectele acestuia", se precizează în comunicatul IGPR.

Medicii sunt suspectați că ar fi inclus în studiu persoane care nu sufereau de afecțiunea pentru care era testat medicamentul experimental sau că nu ar fi administrat medicamentul pacientului. Medicii ar fi prezentat ulterior către sponsorul care comanda studiul documentele necesare avizării și aprobării punerii pe piață a respectivelor medicamente ce au făcut obiectul studiului clinic.

Conform unui comunicat de presă al Parchetului General, din cercetările efectuate a reieșit că un medic psihiatru de la un spital din Arad, având și calitatea de cadru didactic la o universitate din același oraș, a solicitat și a primit sume de bani de la persoane interesate să figureze cu internări în cadrul Secției de Psihiatrie, în vederea fundamentării/întocmirii ulterioare a unor dosare de pensionare pe caz de boală.

În realitate persoanele în cauză nu suferă de afecțiuni psihice, însă, în schimbul sumelor de bani oferite medicului, acesta îi înregistra în evidențele medicale ale spitalului, figurând fictiv atât cu internare, cât și cu tratament de specialitate.

Anchetatorii mai arată că majoritatea acestor persoane nu rămâneau internate în spital și nici nu urmau tratamentul prescris.

Mai mult, unora dintre pacienți le condiționa internările fictive de participarea la studiile clinice pe care același medic le conducea. Scopul acestui demers era obținerea, pentru sine, de sume suplimentare de bani, întrucât retribuția medicului pentru derularea acestor studii se cuantifica în funcție de numărul de pacienți înrolați.

Din probatoriul administrat până în prezent a reieșit faptul că medicul psihiatru, utilizând ascendentul moral și profesional de care beneficiază în relația cu medicii rezidenți ai Secției de Psihiatrie, cărora le este îndrumător de rezidențiat, îi determina și îi constrângea pe aceștia să săvârșească astfel de ilegalități. Studiile clinice erau efectuate fără consimțământul informat al subiecților, fiind consemnate în documentele întocmite aspecte necorespunzătoare adevărului referitoare la diagnostic, starea de sănătate a pacienților, tratamentul urmat și efectele acestuia.