Repetenţi pe linie. Clujeni, cu aceste PROIECTE RATATE politicienii vă cer(şesc) din nou voturile

În mandatul 2012-2016 am asistat şi la o premieră pe ţară: Consiliul Judeţean Cluj a avut nu mai puţin de patru preşedinţi, din care unul arestat şi judecat pentru luare de mită.

Instituţia se află într-un blocaj total şi toate proiectele strategice ale judeţului au fost trase pe linie moartă şi nimeni nu îşi asumă nimic. Mai mult, există proiecte care au rămas pe hârtie, contabilizate ca şi promisiuni electorale. Şi angajaţii instituţiei, unii plătiţi regeşte, sunt în aceeaşi oală cu politicienii: tratează cu indiferenţă marile proiecte cu finanţare europeană. Timpul trece, leafa (europeană) merge, iar de frica DNA nimeni nu mai semnează nimic.

Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Cluj (SMID)

Despre Centrul de Management Integrat al Deşeurilor (CMID), Monitorul de Cluj a realizat numeroase anchete şi a dezvăluit modalităţile în care acest proiect a fost pus pe butuci: se organizează o licitaţie, se decontează mii de euro din bugetul judeţului pe lucrări de proastă calitate sau pe lucrări imaginare, se şterg cu buretele ultimii ani de eşec ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat şi se organizează o nouă licitaţie. Consiliul Județean a depus plângeri penale, acuzând nereguli în derularea contractelor. Mai grav este faptul că se impune ca o parte din lucrările deja executate să fie reluate, iar fondurile alocate pentru acestea s-au irosit. Din 2013, Consiliul Judeţean promite noi termene de finalizare care nu îşi găsesc corespondent în realitate.

Modernizarea infrastructurii de acces în zona turistică Răchiţele – Prislop – Ic Ponor

Abia după şapte ani de lucrări pe drumul Răchiţele - Ic Ponor există urme de asfalt. Perioada de execuţie a fost depăşită cu ani buni, iar firma care a executat lucrările a intrat în insolvenţă. Mai mult, o expertiză tehnică confirmă faptul că la construirea acestui drum s-au folosit materiale inferioare faţă de cele prevăzute în contract, neavând clasa minimă de rezistenţă. Ani de zile lucrările la drumul turistic Răchiţele-Ic Ponor au fost oprite. Proiectul a fost reluat abia anul trecut de fosta RAADPP Cluj care s-a angajat să finalizeze acest drum anul acesta.

Deşi există un dosar la DNA şi toată lumea ştia cu ce probleme se confruntă proiectul, funcţionarii Consiliului Judeţean au reuşit să piardă garanţia de bună execuţie, în valoare de 3 milioane de lei.

Extindere Parc Industrial Tetarom I

Lucrările de modernizare şi extindere cu 16,8 hectare a Parcului Industrial Tetarom I sunt  realizate de Asocierea formată din S.C ACI SA Cluj, S.C Nord Conforest SA şi S.C Electromontaj SA după o licitaţie contestată care a dus la prelungirea termenului de finalizare al obiectivului. Iniţial, licitaţia a fost câştigată de Asocierea SC Trustul de Instalaţii Montaj şi Contrucţii SA, SC Grup 4 Instalaţii SA, SC Electroconstrucţia ELCO Cluj SA, Regia Autonomă a Drumurilor Judeţene Cluj, dar reprezentanţii ACI SA au contestat rezultatul licitaţiei. La finalul lui 2015, stadiul lucrărilor depăşea cu puţin procentul de 71%.

Parc Industrial Tetarom IV

La un an după semnarea contractului pentru construirea Parcului Industrial Tetarom IV, în aprilie 2015 consilierii judeţeni votau un proiect de hotărâre privind încetarea contractului de finanțare. Clujul a pierdut aproximativ 18 milioane de lei finanţare europeană nerambursabilă.

Până în momentul în care consilierii judeţeni au votat pentru renunţarea la finanţarea europeană pentru realizarea parcului industrial Tetarom IV, din bugetul judeţului s-au cheltuit aproximativ 2,5 milioane de lei.

Parcul Industrial Tetarom IV urma să fie construit de asocierea formată din S.C. ACI S.A. Cluj, S.C. Electromontaj S.A., S.C. Nord Conforest S.A. și S.C. Erbi Prodcom S.R.L (aceleaşi firme care au câştigat şi lucrările la Tetarom I).

Parcul industrial Tetarom IV ar fi urmat să fie construit în comuna Feleacu, pe un teren de 85 de hectare cu bani proveniţi din fonduri europene,  bugetul naţional şi bugetul Consiliului Judeţean. Conducerea CJ Cluj spune că proiectul va continua din fondurile proprii, iar pentru 2016 a fost alocată suma de 15 milioane de lei pentru a se termina „unele lucrări”.

Dezvoltarea turismului de iarnă în Munţii Apuseni – Ski în România, Băişoara

În 2014, au fost sesizate organele de urmărire penală în legătură cu comiterea de posibile fapte penale în urma controalelor efectuate la Consiliul Judeţean şi Primăria Băişoara după ce aceste instituţii au beneficiat de fonduri de la bugetul de stat pentru implementarea programului „Schi în România”. În 2020, între CJ Cluj, în calitate de beneficiar, şi Asocierea dintre Harcon Zrt Budapesta şi Consic SA, în calitate de executant, a fost încheiat un contract de lucrări având ca obiect executarea şi finalizarea lucrărilor pentru realizarea proiectului „Schi în România – comuna Băişoara”.

Lucrările care trebuiau să fie realizate în baza contractului se refereau la următoarele obiective: amenajare pârtie de schi (extinderea şi îmbunătăţirea pârtiei existente), instalaţie de transport pe cablu tip telescaun cu patru locuri, în partea inferioară a pârtiei cu o capacitate de 1800 persoane/oră, sistem electronic de bilete, clădire cu spaţii tehnice şi funcţiuni publice, utilaj de întreţinere pentru pârtii, parcare pentru turişti, amenajare drum de acces către zona domeniului schiabil.

În procesul verbal de constatare semnat de membrii echipei de control şi de Minodora Luca, primar al comunei Băişoara şi Teofil Ciortea, consilier al Direcţiei Dezvoltare şi investiţii din cadrul CJ Cluj, au fost menţionate următoarele “obiectele proiectului, respective drum de acces, teleschi, telescaun, amenajare pârtie, clădire anexă şi maşini de bătut zăpada, nu au fost realizate”.

În 2012, stadiul fizic realizat la infrastructura obiectivului de parcare era de 35%. La acea dată, CJ Cluj a transmis către Guvernul României că “a intervenit încetarea contractului prin expirarea duratei de execuţie pentru care a fost încheiat”.

Între timp, consilierii judeţeni îşi petrec vacanţele la ski în Austria şi Italia.

Pistă de decolare – aterizare de 3500 m la Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj

Lucrările la pista de decolare-aterizare de 3.500 de metri au început în septembrie 2011, în prima etapă pista având 2.100 de metri, costurile proiectului fiind estimate la circa 78 de milioane de euro.

Lucrările au fost întârziate din cauza unor probleme tehnice descoperite pe parcurs, care au necesitat noi soluţii din partea constructorilor. Aeroportul a fost nevoit să se împrumute pentru finanţarea investiţiei.

În ceea ce priveşte etapa a doua de realizare a noii piste, de la lungimea de 2.100 de metri la 3.500 de metri, nu a fost făcută încă o evaluare a costurilor, o lucrare importantă fiind devierea cursului Someşului, etapă anunţată de Alin Tişe încă din 2011. După 5 ani, Someşul curge în continuare prin aceeaşi albie.

Proiecte doar pe hârtie

În martie 2015, conducerea Consiliului Judeţean Cluj nu a depus cererea de finanţare pentru atragerea de fonduri europene în vederea implementării transportului intermodal la Aeroportul Internaţional Cluj, după ce vicepreşedintele CJ Cluj de atunci Ioan Oleleu a refuzat să semneze cererea de finanţare. Judeţul Cluj a ratat atunci un proiect de 76 de milioane de euro.

Un centru de colectare produse agricole, fructe și legume ar fi trebuit să fie construit în Câmpia Turzii. Investiţia, în valoare de peste 3,3 milioane de euro, avea ca termen de finalizare anul 2014.

În 2014, consilierii judeţeni au votat un proiect privind realizarea unui abator de carne în Iclod. Valoarea investiţiei era de 9,5 milioane de euro, iar abatorul trebuia finalizat în doi ani.

Cât costă şi când trebuiau finalizate cele mai strategice proiecte

Centrul de Deşeuri: 107.536.011 lei fără TVA trebuia finalizat în decembrie 2013

Modernizare Răchiţele – Ic Ponor: 40.954.774 lei (TVA inclus) trebuia finalizat în decembrie 2010

Extindere Parc Industrial Tetarom I: 53 milioane de lei fără TVA trebuia finalizat în octombrie 2014

Parc Industrial Tetarom IV: 36.355.757,95 lei fără TVA trebuia finalizat în decembrie 2015. Între timp, s-a decis încetarea contractului de finanţare

Pârtie de schi la Băişoara: 19.701.060 lei trebuia finalizat în decembrie 2011

Pista de decolare-aterizare de 3500 metri are în continuare tot 2100 de metri.