HARTĂ: Cele mai sângeroase atentate teroriste din ultimii 30 de ani din Europa

Monitorul de Cluj vă prezintă cronologia celor mai importante atentate teroriste de pe continetul european din ultimii 30 de ani.

27 decembrie 1985, aeroporturile din Roma și Viena. Atentatele sunt comise de mișcarea palestiniană Fatah-Consiliul Revoluționar. La ora 8:15 GMT, patru bărbați înarmați se prezintă la ghișeul companiei El Al și al Trans World Airlines din aeroportul Leonardo Da Vinci din Roma, deschid focul cu o pușcă de asalt și lansează grenade. Bilanț: 16 morți și 99 de răniți. Câteva minute mai târziu, pe aeroportul Schwechat din Viena, trei bărbați înarmați comit un atac asemănător. Lansează grenade asupra pasagerilor care stăteau la coadă pentru a se îmbarca la bordul unei curse către Tel Aviv. Bilanț: trei morți și 39 de răniți.

25 iulie 1995, metroul parizian. Atentatul comis pe linia RER B are loc în jurul orei locale 17.00, în stația Saint-Michel - Notre-Dame. Revendicat de Grupul Islamic Armat (GIA), o organizație teroristă alegeriană, atacul a luat viața a opt persoane. 117 au fost rănite.

3 decembrie 1996, metroul parizian. La ora 18:02, o butelie plină cu explozibil sare în aer în gara Port Royal din arondismentul V, într-o garnitură de pe linia B a rețelei de transport subteran, care mergea în direcția Saint-Rémy-lès-Chevreuse. Bilanțul final va fi de patru morți și 91 de răniți. Atentatul nu a fost revendicat.

11 martie 2004, Madrid. Zece bombe explodează, în decurs de șapte minute, între 7.32 și 7.39 (ora locală) în patru trenuri, trei dintre ele aflate în gară. Rezultatul: 192 de morți, între care 16 români, și peste 1.800 de răniți. Atentatele au fost atribuite unor islamiști marocani afiliați al-Qaida. Este cel mai grav atentat care are loc în Europa de la atentatul din 1988 asupra avionului Pan Am, care s-a prăbușit la Lockerbie, în Scoția (270 de morți). Avionul decolase de la Frankfurt și avea ca destinație Statele Unite.

7 iulie 2005, transportul în comun din Londra. Serie de patru atentate vizând metroul și mai multe autobuze, revendicate de un grup afiliat al-Qaida: 56 de morți, printre care o româncă, și 700 de răniți.

21 iulie 2005, transportul în comun din Londra. Au loc patru tentative de atentat cu bombă, după modelul celor comise cu două săptămâni în urmă, însă din fericire eșuează și nu moare nimeni.

30 decembrie 2006, aeroportul Barajas din Madrid. Atentat cu mașină-capcană, comis de gruparea teroristă bască ETA: 2 morți și 19 răniți.

13 aprilie 2010: Atacatorii au deturnat un taximetru din Belfast, Irlanda de Nord, şi i-au ţinut ostatici pe şofer şi pe familia acestuia timp de două ore, timp în care au instalat bomba în maşină. Şoferul a fost obligat apoi să conducă maşina până la sediul MI5 din Palace Barracks, Hollywood, la marginea Belfastului, unde a parcat autoturismul Skoda în faţa intrării din spate. După ce a parcat, taximetristul i-a avertizat pe agenţii de pază ai clădirii că are o bombă în maşină. Zona a fost imediat evacuată, însă un bătrân aflat în apropiere a fost totuşi rănit de explozia bombei, ce s-a produs la ora locală 00:24. Atentatele au fost revendicate IRA.

11 aprilie 2011, atentat la metroul din Minsk, Belarus. Atenatatul s-a soldat cu cel puțin 15 morți și peste 200 de răniți. Președintele Aleksandr Lukașenko a spus că atentatul a vizat subminarea păcii și stabilității țării și nu a exclus un amestec străin, dar există opinii potrivit cărora chiar serviciile de informații din Belarus ar fi pus totul la cale pentru a deturna atenția de la problemele economice ale țării și de la nemulțumirea în creștere față de președintele autoritar. Două persoane au fost executate în anul următor pentru comiterea acestor atentate.

18 iulie 2012, Bulgaria. Cinci turiști israelieni au fost asasinați la aeroportul din Burgas, în urma exploziei unei bombe plasate într-un autocar. Șoferul acestuia și autorul atentatului au decedat de asemenea în atentat. Israelul a acuzat că la originea atacului s-a aflat mișcarea libaneză Hezbollah.   

24 mai 2014, Belgia: Un bărbat a deschis focul în holul de la intrarea în Muzeul evreiesc de la Bruxelles şi a ucis patru persoane, inclusiv un cuplu de turişti evrei. Presupusul autor, Mehdi Nemmouche, cu dublă cetăţenie franceză şi algeriană, a fost arestat în sudul Franţei şi extrădat către Belgia.

14 februarie 2015, Danemarca: Omar El-Hussein, un danez de origine palestiniană, a deschis focul cu o armă automată împotriva unui centru cultural în care avea loc o conferinţă pe tema „Artă, blasfemie şi libertate“. Cineastul danez Finn Nørgaard a fost ucis şi trei poliţişti răniţi. Atacatorul a reuşit să fugă şi, în aceeaşi seară, a împuşcat mortal un evreu, Dan Uzan, în faţa unei sinagoge, şi a rănit încă doi poliţişti. El a fost ucis câteva ore mai târziu într-un schimb de focuri cu poliţia.

7-9 ianuarie 2015, Franţa: O serie de atacuri au avut loc în sediul săptămânalului satiric Charlie Hebdo (12 morţi, dintre care cinci desenatori), într-un supermarket cu specific evreiesc (patru evrei ucişi). O poliţistă municipală a fost de asemenea omorâtă. Cei trei tineri jihadişti - fraţii Saïd şi Chérif Kouachi şi Amedy Coulibaly, ucişi de forţele speciale - s-au revendicat drept membri Al-Qaida în Peninsula Arabică (AQPA) sau SI.

13 noiembrie 2015, Franţa:  Peste 130 de oameni, între care doi români, au fost ucişi şi mai mult de 350 răniţi, în urma atentatelor produse noaptea în Franţa. Peste 80 de persoane au fost ucise în urma unei luări de ostatici la sala de spectacole Bataclan, unde avea loc un concert al grupului hard rock Eagles of Death Metal. Atacurile au fost revendicate de reţeaua teroristă Stat Islamic, care susţine că acestea sunt o reacţie la ofensele aduse profetului musulman Mahomed şi la raidurile aeriene efectuate de Franţa în Siria şi Irak. Mai multe persoane au fost arestate în urma atentatelor.

22 martie 2016, aeroportul Bruxelles-Zaventem, stația de metrou Maelbeek. Trei bombe explodează, două la aeroport, una la metrou. Bilanț provizoriu: 34 de morți și 230 de răniți. Alerta antiteroristă a fost ridicată la nivel maxim în toată Belgia în urma exploziilor ce au avut loc. Aceste explozii s-au produs după arestarea, la 18 martie 2016, a lui Salah Abdeslam, un francez de origine marocană, singurul supraviețuitor al atentatelor jihadiste de la 13 noiembrie 2015 de la Paris soldate cu 130 de morți, în cartierul Molenbeek.