Actualitate
200 de copii din judeţul Cluj au fost abuzaţi anul trecut
“Faci aşa pentru că aşa spun eu!”, “Eşti un prost!”, “Eşti un copil rău!” sunt doar câteva expresii care ilustrează formele de abuz emoţional asupra copiilor.
Despre cazul familiei Bodnariu din Norvegia s-a scris şi s-a vorbit enorm, românii au ieşit în stradă în semn de protest faţă de măsura autorităţilor norvegiene, iar politicienii nu au ratat ocazia să facă declaraţii cu privire la acest caz. În acest tumult de informaţii şi demersuri pentru susţinerea familiei Bodnariu, nimeni nu şi-a îndreptat atenţia spre copiii abuzaţi din România, cu toate că numărul lor este destul de mare, iar problema este una serioasă, cu urmări grave asupra dezvoltării copilului.
La nivel naţional, în primele şase luni ale anului trecut, au fost înregistrate 6.736 de situaţii de abuz asupra copilului, potrivit statisticilor publicate de digi24.ro. Majoritatea cazurilor s-au petrecut în sânul familiei. Din numărul total, cele mai multe, 1.710, au fost în sud estul ţării. În nord-vest, în prima jumătate a anului trecut au fost contabilizate 613 cazuri.
În judeţul Cluj, potrivit datelor oferite de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC), anul trecut au fost confirmate 195 de cazuri de abuz. Din numărul total, 174 au avut loc în mediul familial.
Doar pentru trei dintre situaţiile din judeţul Cluj a fost necesar plasamentul în regim de urgenţă, iar în patru situaţii s-a început urmărirea penală. Această măsură este necesară doar în situaţii extreme. Copilul poate fi trimis în plasament dacă în urma monitorizării se ajunge la concluzia că acesta este într-o situaţie de pericol iminent din cauza neglijării, abuzului, exploatării sau oricărie forme de violenţă.
Dacă părintele refuză să dea copilul în plasament, este dat în judecată şi pe baza unui ordin judecătoresc copilul este trimis în plasament.
Abuzul emoţional, cel mai des întâlnit
“Faci aşa pentru că aşa spun eu!”, “Eşti un prost!”, “Eşti un copil rău!” sunt doar câteva expresii care ilustrează formele de abuz emoţional asupra copiilor. Orice comportament care are ca scop controlarea, intimidarea, umilirea, manipularea unei alte persoane este abuz emoţional, acesta fiind cea mai întâlnită formă de abuz asupra copiilor.
În judeţul Cluj, din cele 195 de cazuri, 79 au fost abuzuri emoţionale, urmate de abuzul fizic (56 de cazuri), neglijare (39 de cazuri) şi abuz sexual (21 de cazuri).
Familia – prieten sau duşman
Psihiatrii spun că de multe ori familia devine duşmanul copilului, în loc să îi fie prieten. “Familia poate să fie prieten sau dușman pentru copii. De multe ori este dușman, noi trebuie să îi apărăm pe copii chiar de propriii părinți, din păcate. Noi suntem avocatul copilului și le explicăm și părinților, mai ales că unii vin când sunt în divorț și își folosesc copiii ca “obiect” de șantaj unul față de altul și de fapt distrug copilul, psihicul lui și îl derutează. La copii apar tot felul de tulburări de comportament ca expresie a depresiei. Acest lucru este particular la copii față de adulți. La adulți, chiar și un nespecialist recunoaște depresia pentru că vede că omul este trist, plânge, este încercănat. La copii mai degrabă tipurile de comportament sunt expresia depresiei, sau cefaleea, durerile de spate”, a declarat recent, pentru Monitorul de Cluj, psihiatrul clujean Viorel Lupu.
Un copil abuzat va avea probleme la maturitate
Psihologul Daniel David subliniază că un copil care este bătut va avea probleme de comportament la maturitate. „De obicei dacă comportamentul copiilor este controlat prin pedeapsă, mai ales prin bătaie, copiii devin la rândul lor mai agresivi şi mai violenţi. Dezvoltă un sentiment care o să-i facă şi pe ei la rândul lor să fie agresivi şi violenţi. O persoană bătută în copilărie va avea un comportament mai agresiv şi violent la maturitate. La frustrare va reacţiona cu agresivitate. Probabilitatea să se întâmple lucrul acesta este foarte mare. Problemele acestea de lipsă de toleranţă la frustrare spre exemplu, problemele legate de impulsivitate, toate acestea sunt fenomene psihologice practic”, subliniază Daniel David.
Un copil care este bătut o să aibă o personalitate mai violentă la maturitate.