monitorulcj.ro Menu
Actualitate

Dr. Georgescu: „Dacă ar fi un accident cu 200 de oameni în Cluj, jumătate din ei e posibil să moară aici!”

Clujul nu are un centru de arși. Pentru orice arsură cu suprafața mai mare de 15-20% din corp bolnavii se trimit la București. „Cine îți ia 40-50 de bolnavi să-i transporte și cu ce? Până îți vin elicopterele, jumătate din ei e posibil să moară”, spune șeful Clinicii de Chirurgie Plastică de la Spitalul de Recuperare.

Singurele două centre de arși recunoscute din țară sunt Spitalul de Arși de la Steaua și Spitalul de Copii „Grigore Alexandrescu” din București, în rest Clinicile de Chirurgie Plastică din țară au secții care tratează un număr foarte redus de arși și în general, arși în suprafața mică. Conform unui ordin venit de la secretarul de stat Raed Arafat, pentru orice arsură cu suprafața mai mare de 15-20% din corp se ia legatura telefonic și cazurile se trimit la București. Cu toate că a fost solicitată înființarea unor Centre de Arși la nivelul tuturor Centrelor Județene din țară, acestea au întârziat să apară.

 „Noi putem să le asigurăm tratamentul de urgență, atunci imediat, apoi pacienții trebuie transferați, pentru că în Cluj, ca de altfel și în celelalte centre Județene nu există dotarea și condițiile de cazarmament, adecvate pentru asigurarea asistenței medicale în situații de catastrofă. Transferul unui bolnav așa de grav este foarte dificil, plus dacă ar fi un accident de 200 de oameni în Cluj, cine îți ia 40-50 de bolnavi din Cluj să-i transporte și cu ce? Până îți vin elicopterele, jumătate din ei e posibil să moară de aici și până la spitalul din București”, a declarat Alexandru Georgescu.


Acesta consideră că la București au fost create condițiile necesare, doctorii și toți ceilalți au făcut exact ce trebuia. Atât medicul Alexandru Georgescu, cât și alți medici din țară și-au declarat dorința de a le veni în ajutor celor de la București, încă din prima zi, dar tot timpul li s-a spus că situația e sub control și că se descurcă. „Cei care au venit de afară nu știu sigur dacă au fost chemați sau au venit spontan. Spre exemplu, cei veniți din Franța erau deja aici în scopul studierii posibilităților de dezvoltare a unui sistem de asigurare a asistenței pentru bolnavii arși. Oricum, pot să vă spun că toți cei veniți au spus că s-a făcut exact ce se putea face și la ei în momentul respectiv”, a menţionat Georgescu.

Transferul pacienților în străinătate s-a realizat la dorința pacienților sau a familiilor. „În general sunt niște perioade critice în evoluția bolnavului ars. Se consideră că în primele 24 de ore bolnavul poate fi transferat, transportat oriunde, după aceea din ce în ce mai puțin. După ce trece perioada acută, cum se întâmplă acum, apar alte complicații la bolnavul ars, care îi pun viața în pericol. Bolnavul ars este foarte instabil din punct de vedere general biologic și atunci transportul bolnavilor este de obicei destul de delicat și le pune viața în pericol”, precizează medicul Alexandru Georgescu.


Prognosticul este grav în continuare, iar numărul morților e posibil să crească, „arsura este o boală foarte gravă, când se mai asociază și cu altă patologie de genul arsurilor de căi respiratorii, arsurilor pulonare, inhalațiilor de substanțe toxice, prognosticul este destul de prost”, mai spune medicul.

Alexandru Georgescu consideră că nici cei care vor supraviețui nu au prognosticul cel mai fericit, deoarece un bolnav ars în suprafață mare rămâne un bolnav ale cărui organe interne rămân afectate pe viață, asta în afară de sechelele de la suprafață.


Acesta mai crede că banii strânși de pe urma teledonurilor  sau din diverse alte surse, ar trebui dați ca despăgubiri sau ajutoare familiilor în care au fost decese  și unora dintre răniți, dar ulterior ar fi foarte bine să fie îndreptați către asigurarea unor condiții optime în sistemul de sănătate, care să poată să asigure tratamentul acestor pacienți: „nu trebuie să strângem banii ăștia ca să putem să îi trimitem în străinătate”.

În ceea ce privește perioada sechelară, consideră că toți chirurgii plasticieni din țară pot efectua operațiile foarte bine, fiind la fel de competenți ca cei din străinătate. Aceste operații se pot face prin sistem de casă de asigurare de sănatate: „Iată de ce, banii strânși din donații sau din alte surse ar trebui folosiți pentru sistem, nu pentru individ. Sunt anumite cazuri în care condițiile din România nu permit, dar în majoritatea cazurilor specialiștii români se pricep la fel de bine și au rezultate la fel de bune”.


Din punctul de vedere al acestuia, soluția în rezolvarea eficace a cazurilor de acest gen ar fi crearea Centrelor de Arși, de Politraumă la nivelul centrelor județene mari și existența unui sistem piramidal, în care cel sus pus să știe să coordoneze cum trebuie toată activitatea, fiecare să știe ce are de făcut și unde trebuie dirijat pacientul: „Trebuie făcută ordine în sistemul sanitar, trebuie făcută ordine în finanțarea sistemului sanitar.”

DE CE NU AU FOST TRANSFERAȚI?

Dr. Alexandru Georgescu: „În primele 24 de ore bolnavul poate fi transferat, transportat oriunde, după aceea din ce în ce mai puțin. După ce trece perioada acută, cum se întâmplă acum, apar alte complicații la bolnavul ars, care îi pun viața în pericol. Bolnavul ars este foarte instabil din punct de vedere general biologic.”


Articol scris de Andreea Gheța, studentă la Jurnalism, FSPAC – UBB.