Campania pentru viață pornită de niște clujeni

Cristi era la munte pentru un teambuilding când s-a aprins Colectivul. Sâmbătă dimineața, înainte să pornească spre casă, i-a informat cabanierul despre explozie, dar nu le-a zis nimic de victime. Cristi nu i-a dat foarte mare importanță că doar au mai ars cluburi și prin Cluj (Stuff, My Way etc.).

„Totul a început cu inima frântă. Am venit acasă relaxat, intru în casă și o văd pe Anca, soția mea, la televizor încremenită. Momentul critic a fost când am început să văd în necrolog fețele oamenilor cunoscuți. M-a terminat efectiv, sâmbătă nu am putut reacționa la nimic” mărturisește acesta.

Proiectul Ajutor #COLECTIV, creat cu sprijinul Cercetașilor României, Junior Chamber Internațional și mulți alții care au ajutat cum au putut, a început după ce Cristi a văzut reacțiile medicilor „E rău”, „Nu avem”, „Trimiteți orice” și a zis că trebuie să ia inițiativa.  

„Eu cu Anca avem farmacia și am zis că hai să vedem dacă putem face ceva prin asta. E mică, e nouă, nu avem potență pentru așa ceva, dar am vrut să vedem cum putem implica Cercetașii României și JCI în chestia asta ca să o creștem, să existe mai mulți oameni. Am dat un mail în care am prezentat situația, între timp am sunat la spitale și mi-au zis medicii să trimitem orice pentru că nu aveau nici mănuși chirurgicale. Cumva toată lumea a zis DA, spre surprinderea mea” povestește Cristi.

Nu au avut timp de gândire, tot ce aveau în cap era acțiunea. Duminică s-au decis că e nevoie să se mobilizeze, pe ei și pe cei din jurul lor, luni au dat zarvă în țară dând mailuri și telefoane la cine apucau, iar în data de 4 noiembrie standul de Ajutor #COLECTIV a fost pe Eroilor.

Timp de 8 zile standul stat pe Eroilor între orele 14.00-21.00, din păcate însă vremea nu mai ține atât de mult cu ei și empatia oamenilor dispare așa că toată acțiunea se va muta în online.

 „Nivelul de empatie scade. Am văzut și în fondurile strânse de noi, zilnic sumele scad spre nimic. Media pe zi e undeva la 1.500 de lei. Aici în stradă. Cel mai mult am strâns 3.372,4  și 3.344,45 de lei, iar cel mai puțin alaltăieri (n.r. marți 10 noiembrie) 619.05 de lei. Ieri nici nu am numărat banii, sincer îți spun, fiindcă erau prea puțini. Oamenii trec peste, ca și comunitate, ca și societate. Poate fi un lucru bun, dar sunt victimele care în următoarele 6 luni o să aibă nevoie critică de solidaritate. Asta aș ruga pe toată lumea, să dea un share și să înțeleagă  că și peste o lună viața acestor oameni va fi în pericol” spune Cristi.

Cum funcționează campania care a strâns 6.000 de euro

Comunitatea strânsă în jurul campaniei a vrut neapărat ca ei să nu trimită banii ci să achiziționeze produsele cerute. Consideră că banii care trec prin mai multe mâini pierd din credibilitate, în plus se pierde și controlul asupra procesului.

Ideea evenimentului a fost strângerea de bani pentru spitale, dar după ce s-au deblocat fondurile au apărut alte nevoi. Începând cu joia trecută Ajutor #COLECTIV a strâns bani pentru grefe de piele. Din cele două organizații fac parte atât doctori cât și farmaciști așa că nu le-a fost greu să dea de un distribuitor, problema a fost că nimeni nu mai avea grefe, așa că s-au îndreptat spre un producător francez.

„Asta a fost partea cea mai interesantă, le-am zis »Bună ziua, știți noi suntem din România și avem nevoie de grefe, multe, repede și dacă se poate gratis«. Ne-au întrebat dacă are legătură cu ceea ce s-a întâmplat la București, le-am zis că da. Au trimis rapid prin ambasada Franței un pachet de grefe gratuit și ne-au făcut o ofertă cu prețul minim. Dar prețul ăla minim pentru noi era ceva astronomic” spune Cristi.

Conform ofertei o grefă de 5/5cm costă 255 de euro plus TVA, una de 20/25cm e 2.440 de euro plus TVA.

„Atunci a fost momentul în care am apelat la toți cercetașii din țară și la JCI să dea mai departe pe toate canalele lor. Am pus un mesaj cu HELP în față pe Facebook, am dat conturile organizațiilor și de ce e nevoie pentru asta. S-a mobilizat toată țară. Am strâns 6.000 de euro până acum două zile (n.r. 10 noiembrie) și cu banii strânși am cumpărat 9 grefe de piele, 6 bucăți de 5/5cm și trei bucăți de 10/12cm și le-am trimis, iar acum de restul banilor mai cumpărăm albumină și alte antibiotice” zice Cristi.

Oamenii din spatele Ajutor #COLECTIV

 Cercetașii sunt educați prin organizație să ajute, să facă bine, pentru ei e nevoie doar de un strigăt de ajutor ca să acționeze. În plus, în comparație cu adulții, aceștia au și timpul necesar unei asemenea campanii.

„Proiectul ăsta se datorează foarte mult lor, pentru că noi adulții și cei din JCI avem locuri de muncă și responsabilități, care nu ne permit să stăm atât de mult timp în stradă” relatează Cristian.

Au fost structurați în 3 echipe: o echipă se ocupa de stradă și de tot ce înseamnă standul, alta de legăturile cu sfera medicală, spitale, distribuitori de medicamente, iar cealaltă se ocupa de promovarea conturilor către companii și oameni.

Cu o seară înainte de a lansa inițiativa s-au strâns la o cafenea pentru a discuta despre ultimele detalii. Cristi și-a zărit un fost coleg de generală printre ceilalți clienți ai localului și s-a decis să-i scrie un mesaj pe Facebook în care îl întreba dacă nu ar vrea să se implice în proiectul lor. Colegul lui nu prea știa cum să reacționeze așa că Cristi a decis să meargă personal la masa fostului său coleg, unde erau aproximativ vreo 15 oameni.

„Când am ajuns la masă colegul meu a fost foarte simpatic că le-a zis automat oamenilor de la masă „tipul ăsta vrea să vă țină un pitch„ (n.r. o mică prezentare) iar cineva de la masă a replicat, cu un ton de glumă, „e legat de morți și înmormântări?” și am zis „da”. În momentul acela am văzut cum le-a picat fața la toți” își amintește acesta.

Le-a spus de campanie și i-a mobilizat pe toți, plus prietenii lor. „M-am trezit că au venit oamenii la stand și îmi ziceau că au rezolvat asta și asta, iar eu habar nu aveam cine erau” zâmbește Cristi.

Sonia, parte din Cercetașii României mărturisește că „am învățat să relaționez cu oameni pe care nu-i cunosc și cu care în mod normal nu aș povesti. Au fost oameni care s-au luat de noi, a trebuit să îl sun pe Cristi și el a sunat la jandarmerie. S-au luat de noi fiindcă e împotriva întregii povești, ziceau că suntem sataniști și mizerii de genul. A fost doar un incident nașpa. Chestii care nu sunt drăguțe. Dar am învățat să trecem peste chestia asta”.

Formația Grimus le-a sărit în ajutor

I-au chemat pe cei de la Grimus cu intenția de a pune la cale ceva ce nu s-a mai făcut până acum în Cluj. Să cânte în stradă pentru o cauza, un concert la rece. Nu s-au strâns foarte mulți oameni, dar le-a fost suficient. „Și ei (n.r. membrii Grimus)  au avut o reacție ”mamă, ce mișto e” chiar și ei ziceau că genul ăsta de abordare s-a potrivit cu cauza. A fost o relaționare caldă, de la om la om, stăteau pe bancă și cântau pentru cei din fața lor” își amintește Cristi.

Lecțiile învățate după 8 zile de stat în stradă

„Este un copil în Cluj care nu are adăpost și cerșește mâncare constant, l-am văzut de mai multe ori și trăgând din pungă și alte chestii de genul. A venit s-a uitat la cutie, m-am uitat la el, dar nu mi-am dat seama ce vrea. Avea niște bănuți, puțini, a deschis mâna, a lăsat banii să cadă în cutie și a fugit. Mi s-a făcut pielea de găina în momentul ăla. Când vezi că omul care nu are nimic, decât probleme, vine și îți dă din banii lui” povestește Cristian.

Copii de 10 ani au venit la stand și și-au donat economiile din inițiativă proprie, pensionari care și-au lăsat o parte mare din pensie acolo și nu numai.

Cristi crede că în România oamenii doresc să ajute în general, dar este o lipsă acută de lideri și de aici și lipsa unei inițiative. Oarecum activitatea lor a generat un bulgăre de zăpadă care până la urmă au dus la multiplicarea resurselor. „De exemplu a venit un local care a strâns fonduri și ne-a donat toată suma nouă pentru a cumpăra grefe, iar noi nu comunicasem cu ei anterior” zice Cristi.

Nu, ei nu au fost la proteste

Nu au vrut să meargă la proteste fiindcă ceea ce au dezvoltat ei nu avea legătură cu asta, cu guvernul sau politica. Aveau o legătură indirectă cu modul în care a fost gestionată toată situația, dar nu au vrut să amestece campania cu nimic. Au vrut să ofere o șansă de a supraviețui cât mai multor persoane.

„Multă lume ne-a întrebat de ce nu mergem la protest, că noi suntem care ar trebui să fie acolo, dar le-am zis că nu, noi suntem cei care ar trebui să facă și la fel sunt și oamenii din piață, nu ar trebui să spună, ci să facă” spune Cristi.

Nu s-a terminat, acesta e abia începutul

Mesajul lor e simplu, e nevoie de ajutor în continuare, nu e încă momentul în care să uităm de empatie și solidaritate. Chiar din contră. Este timpul să dăm mai multe share-uri, să invităm mai mulți prieteni, să vorbim mai mult despre asta pentru a nu-i uita pe cei care sunt încă printre noi și au nevoie constantă de tratament. Un tratament extrem de costisitor.

Sunt oameni care trec pe lângă standul lor și îi întreabă de ce mai fac asta când la televizor se declară că spitalele au absolut tot ce este nevoie, iar răspunsul lor e simplu ”Este o întrebare legitimă, dar dacă așa stau lucrurile, de ce o companie de stat și spitalele ne spun trimiteți asta, asta, asta? E o întrebare care poate genera și altele despre cum e gestionată criza asta” întreabă Cristi.