Abandonul școlar: o realitate fără soluții

Țările din Uniunea Europeană s-au angajat să reducă procentul copiilor care părăsesc timpuriu școala la mai puțin de 10% până în 2010. În România, însă, procentul e aproape dublu: 17,5% doar în 2013.

Copiii și scoala, în ton cu modelul și problemele părinților

Printre motivele abandonului școlar prezentate de Unicef se numără dificultățile materiale sau modelul educațional oferit de părinți.

„Cel mai adesea, elevii care ajung să renunţe la educaţie provin din familii în care părinţii nu au mai mult de opt clase”, se arată într-un buletin informativ. Conform unui raport  realizat de Fundația Română pentru Copii, Comunitate și Familie (FRCCF) în 2014, în zona Clujului și a Câmpiei Turzii, copiii care părăsesc prea devreme școala au părinți cu 8 sau 9 clase finalizate. Cea mai des întâlnită problemă a acestor familii este lipsa banilor pentru plata cheltuielilor de întreținere (facturi sau cheltuieli zilnice).

Potrivit Unesco, România e pe locul doi în Europa ca nivel de analfabetizare. Mihai Roșca, director FRCCF a spus cum abandonul școlar duce la muncitori necalificați, care vor munci pe bani puțini și care, trăind din ajutoare sociale, vor face situația mult mai problematică.

„O forță de muncă necalificată e cel mai mare rău care i se poate întâmpla unei țări.” a spus el.

Centre de zi pentru prevenirea abandonului

În noiembrie se va finaliza finanțarea unui proiect coordonat de FRCCF, „Educația de calitate este pentru toți” prin care s-a încercat prevenirea abandonului școlar în cazul a 153 de copii care provin din medii de favorizate.

„Ne-am propus să facilităm incluziunea școlară a copiilor din medii defavorizate”, a spus Oana Bica, managerul proiectului. Din spusele ei, în aceste cazuri e important să fie tratate și motivele mai puțin vizibile care cauzează abandonul școlar. În cele 4 centre de zi deschise sau finanțate în cadrul proiectului, copiii au lucrat cu psihologi pentru diminuarea problemelor de comportament, rezolvarea diverselor problem emoționale și creșterea stimei de sine.

De asemenea, Bica a insistat asupra importanței lucrului cu famiile copiilor vizați: „Am avut asistenți sociali și mediatori care au lucrat cu părinți. Psihologii din centre au oferit educație parentală și consiliere pentru părinți. 103 din 129 de părinți înțeleg acum importanța educației.”

Potrivit Unesco, România e pe locul doi în Europa ca nivel de analfabetizare. Mihai Roșca, director FRCCF a spus cum abandonul școlar duce la muncitori necalificați, care vor munci pe bani puțini și care, trăind din ajutoare sociale, vor face situația mult mai problematică. „O forță de muncă necalificată e cel mai mare rău care i se poate întâmpla unei țări”, a spus el. Dintre copiii înscriși în centrele FRCCF, 33% sunt de etnie rromă.

Copiii de etnie rromă au motive psihologice pentru abandon școlar

Într-un articol publicat pe ultrapsihologie.ro, Valentina Enache, psiholog, a motivat numărul în creștere al copiilor de etnie rromă care părăsesc școala ca fiind generat de o stare psihologică, în special.

„Având o imagine de sine deteriorată, sentimente de inferioritate, anxietate aceştia au reacţii diferite atunci cand apare eşecul şcolar. Cei care nu găsesc în ei sau în familie resursele necesare pentru a face faţă dificultăţilor îşi vor satisface nevoia de valorizare personală în afara şcolii, prin abandon.”