Regii roşii ai gunoaielor

În 2002, Consiliul Judeţean Cluj, condus la acea vreme de Graţian Şerban (PSD), a aruncat la gunoi 4,7 milioane de euro din bugetul instituţiei pentru afacerea Power Pack prin care s-au achiziționat, fără licitație, utilaje destinate prelucrării deșeurilor menajere. Atât de fiabile au fost aceste utilaje încât, în 2005, erau deja uzate și depășite moral și fizic.

De atunci şi până în prezent, atât administraţia judeţeană, cât şi cea locală s-au străduit să găsească soluţii eficiente pentru a rezolva problema deşeurilor.

Cele două utilaje au fost achiziţionate de Consiliul Judeţean Cluj pentru suma de 5 milioane de euro, considerată foarte mare având în vedere că utilajele erau deja folosite. Mai mult, potrivit presei de la acea vreme, cele două echipamente s-au dovedit nefuncţionale de la început şi s-au defectat constant, iar în prezent (anul 2011) acestea stau complet nefolosite pe rampele de gunoi din Gherla şi Câmpia Turzii.

Clujul a pierdut 5 milioane de euro

În urmă cu 13 ani Consiliul Judeţean (CJ) Cluj semna un contract cu o firmă austriacă pentru colectarea, compactarea şi depozitarea gunoaielor de pe raza judeţului. Business-ul a fost cercetat de procurorii anticorupţie, dar s-a încheiat cu neînceperea urmării penale. În 2002, Consiliul Judeţean (CJ) Cluj a încheiat, fără nicio licitaţie, un contract de circa cinci milioane de dolari pentru achiziţionarea unor instalaţii de împachetare a deşeurilor menajere (Power Pack).

Pentru utilajele respective, CJ Cluj a făcut un împrumut bancar de aproximativ cinci milioane de dolari. Compactoarele s-au dovedit nici măcar a fi noi, ci second-hand şi au funcţionat timp de câteva săptămâni, apoi au stat şi au ruginit. Din această afacere, CJ Cluj, care la vremea respectivă era condus de pesedistul Şerban Graţian, a pierdut cinci milioane de dolari din banii publici.

Cei care au pierdut din „super-afacerea” cu utilajele nefuncţionale de compactat gunoiul au fost clujenii în condiţiile în care, din bugetul judeţului, s-au plătit rate către UniCredit Ţiriac Bank, finanţatorul afacerii până la finalul anului 2005.

Afacere PSD-Ţiriac

Gazeta de Cluj scria în 2011 că ceea ce la vremea respectiva s-a prezentat a fi o „rezolvare a problemelor legate de deşeuri”, nu s-a dovedit a fi decât o afacere PSD-Ţiriac, din care fiecare a avut ceva de câştigat.

“Afacerea Power Pack s-a derulat prin Banca Ţiriac. Creditul de 4,3 milioane euro, necesar achiziţionării utilajelor, a fost luat de la Banca Comercială Ion Ţiriac. Din această afacere, Banca Ţiriac a câştigat aproape 900.000 de euro, bani reprezentând valoarea dobânzilor, a comisionului de risc şi a comisionului de gestionare. Legătura cu PSD este evidentă, având în vedere că la vremea respectivă judeţul era controlat de partidul condus de Adrian Năstase”, spun jurnaliştii de la Gazeta de Cluj.

Clujul, pe cale să piardă alte 24 milioane de euro. Fără TVA

Proiectul Centrului de Deşeuri, derulat de Consiliul Judeţean Cluj, este considerat cel mai mare eşec din istoria Clujului. În martie 2013, demarau lucrările de execuţie la Centrul de Management Integrat al Deşeurilor. Valoarea lucrărilor este de 107.520.012,54 lei fără TVA, din care 98% sunt fonduri europene, iar restul de 2% e contribuţia CJ Cluj, lucrarea fiind construită în proporţie de 65%.

Termenul de execuţie iniţial a fost de 14 luni din 26 martie 2012, dar printr-un act adiţional lucrările au fost prelungite până în decembrie 2013. Şi acest termen a fost prelungit până în 19 octombrie 2014. Ultimul termen preconizat este 31 decembrie 2015, iar depăşirea termenului limită de finalizare ar putea atrage penalităţi şi chiar necesitatea rambursării banilor europeni alocaţi până acum.

Unitatea de implementare a proiectului la Centrul de Deşeuri ştia din 2012 despre nereguli şi posibile ilegalităţi. Mariana Raţiu şi întreaga echipă de implementare a proiectului ştiau încă din 2012 de nenumăratele probleme de la Centrul de Deşeuri, dar nu au luat nicio măsură şi au lăsat lucrările să continue.

O expertiză geotehnică relevă faptul că lucrările executate la Centrul de Deşeuri conţin grave deficienţe care pun în pericol întregul amplasament, experţii clujeni îndrăznind să numească această lucrare una “malefică”. Managerul de proiect Mariana Raţiu a recunoscut într-un final că lucrările sunt “ilegale”.

După doi ani de zile, Clujul s-a întors de unde a plecat. Cu un contract reziliat şi cu sabia lui Damocles deasupra capului, conducerea CJ Cluj se chinuie de mai bine de trei luni să organizeze o nouă licitaţie pentru finalizarea acestui obiectiv.

11.675.070 de euro a plătit CJ Cluj firmelor care au câştigat licitaţia pentru lucrările la Centrul de Deşeuri

Mihai Seplecan, consilier judeţean

Autorităților județene nu le pasă. Poate din cauza faptului că s-au specializat în a sifona banii publici dedicați proiectelor de management a deșeurilor sau poate că sunt depășiți profesional. Nu-mi doresc o reeditare a afacerii Power Pack