FOTO Ceas din secolul al XVIII-lea, repus în funcţiune după 75 de ani pe turnul Muzeului Etnografic al Transilvaniei

Ceasul a fost la origine unul bisericesc, are un singur arătător şi două clopote - unul care bate orele şi unul care marchează jumătăţile de oră.

Ceasul de pe clădirea Reduta, care în secolul al XIX-lea era sediul Dietei Transilvane, iar în prezent este sediul Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, a fost pus în funcţiune, joi, după aproximativ 75 de ani.

"Este un ceas de turn din secolul al XVIII-lea, mai precis din anii 1730 – 1740, astfel încât i-am spus ceasul istoric al Clujului. Este unul dintre cele mai vechi ceasuri de turn din România, cu un mecanism a cărui provenienţă nu se cunoaşte, pentru că nu au fost identificate niciun fel de inscripţionări sau mărci pe piesele acestuia", a explicat directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean.

Potrivit acestuia, iniţial, ceasul a fost amplasat în turnul baroc al Bisericii Romano-Catolice "Sfântul Mihail" din centrul oraşului, care a fost, însă, demolat în anul 1763, după ce a fost avariat în urma unui cutremur. Ceasul a fost apoi mutat în turnul Porţii Mănăşturului, unde a stat până în anul 1840, când şi acest turn a fost demolat pentru a permite lărgirea străzii la intrarea în oraş dintre vest.

În 1840, ceasul a fost mutat în turnul de pe clădirea Reduta din centrul Clujului, care era principala clădire publică a oraşului, unde a avut loc procesul memorandiştilor, dar care a găzduit şi concerte susţinute de mari muzicieni ai lumii, printre care Franz Liszt, Johannes Brahms, Bela Bartok şi George Enescu.

Ceasul a funcţionat acolo până în perioada interbelică, iar apoi s-a oprit pentru că nu s-au mai găsit meşteri care să îl repare. De-a lungul anilor, ceasul a suferit mai multe reparaţii. Piesele ceasului sunt numai îmbinate, nu există niciun şurub, fiind o tehnică foarte veche de realizare a acestuia.

Directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei a subliniat că punerea în funcţiune a ceasului de turn a fost posibilă după ce a fost găsit un ceasornicar specializat în astfel de orologii, Jakabhazi Alexandru.

"Acesta a reuşit să refacă mai multe componente care lipseau şi l-a reparat, punându-l în funcţiune. Ceasul trebuie tras manual, iar în această perioadă instruim mai multe persoane care se vor îngriji de buna funcţionare a ceasului. Costurile reparării ceasului, de circa 37.000 de lei, s-au asigurat din veniturile proprii ale muzeului", a menţionat Sălăgean.

La rândul său, ceasornicarul Alexandru Jakabhazi a spus că cele mai importante piese au fost distruse sau nu au mai fost găsite la locul lor, astfel încât a trebuit să le refacă de la zero, manual.

"Una dintre piesele foarte interesante ale ceasului, care declanşează bătaia la jumătate şi la fix, are în capăt un cap de lup, făcut de un fierar. Am recondiţionat şase piese de bază, plus suporturi", a spus ceasornicarul.