Cercetătorii de la UBB contribuie la realizarea unei noi generații de roboți terapeutici

Proiectul va demara în martie 2014 și va avea o durată de patru ani, fiind parte a unui grant al Comisiei Europene, în valoare de aproximativ 9 milioane de euro.

"Studiile de specialitate arată că intervenția psihologică susținută, ca o extensie a ceea ce se întâmplă în cabinetul psihologului clinician sau a psihoterapeutului, poate eficientiza decisiv comportamentul uman și răspunsul acestuia la tratamentul psihologic sau medical. Rațional însă, nu putem spera — din cauza resurselor limitate — să avem un psiholog pentru fiecare om, care să-l însoțească și să-l consilieze în situații obișnuite de viață. În acest context, ideea institutului nostru este că putem avea un robo-psiholog care să aibă această funcție. Nu este o utopie, ci viziune", afirmă Daniel David, directorul Institutului de Psihoterapie, prin intermediul unui comunicat trimis sâmbătă Agerpres.

Practic, cercetările psihoterapeuților de la UBB vor trece la un alt nivel, unul extins la tratamentul diverselor afecțiuni psihice, plecând de la rezultatele obținute deja în alte studii, în tratarea autismului.

Noii roboți terapeutici vor fi mai inteligenți și mai flexibili, cu o autonomie crescută, capabili să reacționeze la comportamentul copilului cu autism.

În urmă cu doi ani, o echipă de specialiști de la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul UBB a folosit un roboțel experimental, în încercarea de a determina câțiva copii care sufereau de autism să deprindă noțiuni de socializare. Roboțelul, numit Probo de inventatorii săi, doi studenți belgieni, a fost introdus în 'lecțiile' copiilor pentru a-i ajuta să învețe să spună lucruri simple, precum "bună ziua" sau "mulțumesc".

Robotul, care putea să zâmbească sau să se întristeze, să arate dezgust, frică sau furie, dar și să îmbrățișeze, a fost folosit de psihoterapeuți ca element de joacă care poate transmite informații utile.

Potrivit profesorului Daniel David, studiile din ultimii ani arătaseră că micuții care suferă de autism interacționează, în anumite cazuri, mai bine cu roboții decât cu oamenii, deoarece ei au timp să 'citească' cele câteva expresii faciale de care este în stare roboțelul, pe când complexitatea mimicii umane îi sperie.

În noul proiect sunt implicate șase universități, printre care și Universitatea Babeș-Bolyai. Rolul echipei de la Institutul de Psihoterapie este de a oferi informații clinice inginerilor și informaticienilor care vor concepe noua generație de roboți.