Comisia de Învăţământ din Senat avizează predarea Istoriei şi Geografiei în limbile minorităţilor

Membrii comisiei au discutat, marţi, articolele din proiectul Legii educaţiei naţionale referitoare la învăţământul în limba maternă a minorităţilor naţionale. Comisia va transmite plenului, la finalizarea dezbaterilor, un raport suplimentar pentru acest proiect de act normativ.

Preşedintele Comisiei pentru învăţământ, Mihail Hărdău (PDL), a susţinut, în acest sens, că a constatat o "schimbare de atitudine" a senatorilor PNL şi PSD.

Potrivit lui Hărdău, articolele care vizează învăţământul în limba maternă a minorităţilor naţionale au fost agreate în forma adoptată de Camera Deputaţilor.

"Am discutat în special articolele privind minorităţile şi am constat o schimbare de atitudine a opoziţiei, care a fost de acord cu aproape toate variantele venite din Camera Deputaţilor. Şi opoziţia a fost de acord cu varianta Camerei, inclusiv în ce priveşte articolul referitor la studierea Istoriei şi Geografiei României în limba minorităţilor", a spus senatorul democrat-liberal.

Astfel, prin raportul suplimentar se va accepta prevederea potrivit căreia în învăţământul primar, gimnazial şi liceal cu predare în limbile minorităţilor naţionale disciplinele Istoria şi Geografia României se predau în aceste limbi, după programele şcolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română.

Hărdău a menţionat că membrii comisiei au reintrodus articolul potrivit căruia, în cazul minorităţilor naţionale, disciplina Limba şi literatura română se predă, pe tot parcursul învăţământului preuniversitar, după programe şcolare şi manuale elaborate special pentru minoritatea respectivă.

Comisia a păstrat, de asemenea, prevederea adoptată de deputaţi potrivit căreia pe raza unei unităţi adminsitrativ-teritoriale cu mai multe unităţi de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale, funcţionează cel puţin o unitate şcolară cu personalitate juridică, pentru fiecare limbă maternă, indiferent de efectivul de elevi.

Pe de altă parte, membrii comisiei au eliminat reglementarea potrivit căreia în unităţile de învăţământ cu predare în limba unei minorităţi naţionale, disciplina Limba şi literatura română ar fi fost predată după manualele utilizate în unităţile de învăţământ cu predare în limba română.

"Cred că am ajuns la o formulă rezonabilă. Noi am considerat că nu trebuie să se interpună între părinţi, tutorii legali şi instituţia şcolară organizaţia politică a minorităţilor. Şi domnul senator Tiberiu Bokor a fost de acord să eliminăm această prevedere. În rest, drepturile câştigate prin adoptarea noii Legi a educaţiei au fost respectate. Drepturile obţinute nu se pot restrânge ulterior. Am respectat acest principiu de drept", a spus secretarul Comisiei, Nicolae Robu (PNL).

Chestionat dacă vor fi şi cazuri în care copiii din comunităţile aparţinând minorităţilor naţionale vor putea studia după manuale realizate în alte ţări decât România, acesta a răspuns că o astfel de practică nu reprezintă o noutate.

"Pot fi aduse şi manuale făcute în altă ţară. Am aflat că acest lucru a fost făcut şi până acum în situaţii particulare, la învăţământul în limbi de circulaţie internaţională, dar şi pentru acela în limbile unor minorităţi naţionale cu reprezentare mai redusă. Personal, consider că statul român trebuie să îşi respecte un angajament luat şi să aibă disponibilitatea de a cheltui astfel încât toţi cetăţenii României să poată beneficia de condiţii şi de manuale pentru a putea studia în limba maternă", a declarat senatorul.

Liberalul a menţionat că în cazul învăţământului în limba maghiară ar putea fi aduse manuale din afara ţării, însă el a subliniat că în acest caz trebuie să respecte Legea educaţiei şi să existe avizul ministerului.

Robu a mai declarat că este o răspundere foarte mare de care reprezentanţii Ministerului trebuie să se achite cu cinste, astfel încât să nu se ajungă în situaţia în care elevii vor studia "tot felul de bazaconii scrise de cine ştie cine".

Pe de altă parte, Nicolae Robu a apreciat că raportul suplimentar la proiectul Legii educaţiei va fi finalizat zilele următoare, el declarându-şi speranţa că membrii comisiei vor găsi un consens şi pentru restul de 120 de articole ale legii care au mai rămas de discutat.

"După părerea mea, sunt şanse ca această lege să fie adoptată în plen fiindcă păstrează tot ce e bun în legea deja adoptată, dar elimină ceea ce noi, ca oameni de învăţământ, considerăm că este neavenit şi face rău învăţământului. Mă aştept ca cei de la putere să susţină în plen proiectul atâta timp cât aici au susţinut că modificările aduse de comisie sunt benefice învăţământului. Ar fi paradoxal ca aici să îşi exprime mulţumirea pentru tot ceea ce facem şi în final să nu voteze", a conchis Nicolae Robu.

Legea educaţiei adoptată de Guvern prevede, la secţiunea referitoare la "învăţământul pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale", între altele, că în cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei Limba şi literatura română.

Un alineat stabileşte că în învăţământul primar, gimnazial şi liceal cu predare în limbile minorităţilor, disciplinele Istoria şi Geografia României se predau în aceste limbi, după programe şcolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligaţia transcrierii şi a însuşirii toponimiei şi a numelor proprii româneşti şi în limba română.