Actualitate
Zestrea turistică a României
Monitorul vă oferă o recenzie a cărţii „Patrimoniul Turistic al României“, ce va fi lansată mâine la Cluj-Napoca. Cartea „Patrimoniul Turistic al României“ va fi lansată mâine, 18 februarie, la ora 12, la Clubul Colegiului Academic (Casa Universitarilor) din Cluj Napoca. Cartea este, datorită contextulului aparte în care a văzut lumina tiparului, şi fără să-şi fi propus neapărat aceasta, o viguroasă, documentată şi pertinentă alternativă autohtonă adusă acelui brand fără nicio semnificaţie de conţinut în patrimoniul atractiv al ţării noastre. Un brand de împrumut, utilizat şi de alţii în cele mai prozaice ipostaze, imaginat de specialişti străini care ştiu, desigur, multe despre fenomenul turistic actual, dar nu au simţit, pentru că nu-l cunoşteau în profunzime, specificul intim al zestrei noastre turistice. De altfel nu e nevoie, cititorule, să-i deschizi filele pentru a te putea pătrunde de înţelesurile adânci ale acestei cărţi de excepţie. Este de ajuns sa-i admiri piramida ilustrată, rezultată din cele două triptice ale copertei, pentru a-ţi da seama, încă de la prima privire, care sunt pilonii de rezistenţă ai turismului românesc.
Numai aşa vei putea înţelege în adevărata sa semnificaţie o aleasă frază, cum multe sunt în această carte de minte şi suflet, pe care o redăm întocmai „România este o ţară frumoasă atât pe dinafară, cât şi pe dinăuntru” , adică din altarele mirifice ale subpământului, găzduite de cele peste 11 000 de peşteri, până la turla pierdută în limpezimile cerului ale bisericilor maramureşene, declarate, într-un număr ce ne face cinste, drept monumente ale artei universale (UNESCO); de la Delta Dunării, unică în Europa prin peisajul său, la gama inconfundabilă a creaţiilor noastre etnografice. Totul receptat în zumzetul şerpuitor al râurilor repezi carpatine sau în albul imaculat al zăpezilor alpine. Fiecare putând fi, în condiţii de încredere în priceperea specialiştilor noştri, (ceea ce, din păcate, nu se prea întâmplă !) un brand veritabil, autentic, memorabil.
Lucrarea este, înainte de orice, produsul şcolii clujene de Geografia Turismului, autorul ei, profesorul universitar Pompei Cocean înscriindu-se printre reprezentanţii de marcă ai acesteia. O şcoală ştiinţifică ce s-a impus la nivel naţional şi internaţional prin contribuţiile sale teoretice, dar şi prin proiectele elaborate în scopul valorificării prin amenajare a unor obiective sau zone turistice ale ţării. Este de ajuns credem să amintim că tocmai în aceste zile este finalizat proiectul de mare anvergură privind amenajarea turistică a zonei Sinaia-Braşov, coordonat, de asemenea, de profesorul susmenţionat, un proiect îndrăzneţ, menit a impune în perioada următoare nucleul cel mai pitoresc al Văii Prahovei şi al Carpaţilor româneşti în elita arealelor turistice europene, inclusiv printre cele candidate la organizarea Jocurilor Olimpice de Iarnă din anul 2022.
Studiul are o structură coerentă şi o logică iscusită a discursului ştiinţific, prima parte fiind dedicată reliefării potenţialului turistic natural şi antropic al României, adică „materiei prime” a industriei fără fum a turismului, urmată de prezentarea concisă, dar nu mai puţin expresivă şi captivantă, a principalelor staţiuni climaterice, balneare şi balneo-climaterice ce împânzesc întregul teritoriu naţional. Se va putea observa cu uşurinţă, din lecturarea informaţiei despre acestea, vechimea milenară a activităţilor de tip curativ practicate la Herculanum (Băile Herculane), Germisara (Geoagiu Băi) sau Aquae (Călan) şi atracţia exercitată în rândul practicanţilor turismului în întreg Evul Mediu, dar şi în perioada temporală mai apropiată de zilele noastre, de efectele tămăduitoare ale apelor minerale şi termale ce alcătuiesc cea mai bogată salbă de acvifere şi izvoare din Europa (peste 3000 inventariate). Regionarea geografică din finalul cărţii nu face decât să încunune un demers ştiinţific oportun şi necesar, chemat să jaloneze riguros o realitate faptică cu o conotaţie contrariantă pentru mulţi: bogăţia debordantă a unei resurse şi poziţia modestă a ţării în rândul statelor cu o economie turistică dezvoltată.
Un aspect ce nu trebuie uitat, ci dimpotrivă, subliniat cu insistenţă, este preocuparea autorului de-a inventaria şi ierarhiza elementele naturale şi antropice cu valoare atractivă, de-a le poziţiona permanent în raport cu resursele altor ţări, aflate pe trepte mult superioare în ceea ce priveşte beneficiile acestei ramuri economice, deşi valoarea acestora este mult inferioară. Avem astfel, mai mult decât îmbietoare, o veritabilă creionare a priorităţilor şi oportunităţilor, adresată actualilor şi viitorilor promotori ai activităţilor în domeniu.
Iconografia cărţii conţine, din abundenţă, elemente ce argumentează, la fiecare pas, afirmaţiile autorului referitoare la valoarea obiectivelor turistice ale României, la pitorescul şi ineditul lor. La locul lor în ierarhia regiunii şi a întregului continent european. Cele 117 fotografii, hărţi şi grafice au menirea de-a incita, de-a călăuzi, de-a oferi o primă imagine a ceea ce pământul dintre Carpaţi, Dunăre şi Mare are mai de preţ: comorile naturii şi rodul inspiraţiei, geniului şi trudei poporului român. Remarcăm cu satisfacţie includerea în ilustrarea cărţii a multor imagini puţin vehiculate în ghidurile de profil, datorate unor fotografi cu simţul înăscut al frumosului.